O posibila solutie pentru cei indragostiti si care vor sa-si afle soarta/perechea si sa se casatoreasca - sa recurga la ajutorul Sfintilor "specialisti" in asa ceva: Sf Valentin si Sf Ap Simon Zilotul, si mai ales la ajutorul Maicii Domnului, adevarata ocrotitoare a Iubirii. [v. si icoanele Ei de tipul "Glycophylousa = Dulcele sarut", de ex. cea de la Minastirea Strimba, numita si "sora" icoanei Sale de la Minastirea Nicula]
In Bucuresti sunt 2 astfel de ocrotitori: Sf Ap Simon Zilotul-mirele din Cana Galileii (prăznuit pe 10 mai şi 30 iunie, protector al căsătoriei) - părticele din mâna Sfântului se află într-o casetă din Biserica “Sf. Împăraţi – Podeanu” (Str. Dorna, nr. 70, Piaţa Chibrit, vizavi de Cinema Excelsior, capătul lui 300, Metrou “1 Mai”) si Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria, praznuit pe 30 iulie), Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu Str. Agricultori [cca 500 m de la Pta Hurmuzachi, statia metrou Pta Muncii].
[ In ProvincieSf. Valentin de Umbria – particica la: Biserica Schitului Sihla, com. Vânători, jud. Neamţ.
Sf. Simon Zilotul - particica la: Biserica Mănăstirii Văratec, com. Agapia, sat Văratec, jud. Neamţ. ]
Desi sunt mai multi Sfinti Valentin, totusi sunt Una/Unul in Hristos (ca, de altfel toti Sfintii - comuniunea Sfintilor in Hristos, Sfintii ca madulare ale lui Hristos, alesi de Acesta dinainte de facerea lumii).
Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase ingaduie-ne, miluieste-ne si ne mantuieste pre noi! Amin.
Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase ingaduie-ne, miluieste-ne si ne mantuieste pre noi! Amin.
V. [pt detalii] si:
Sa nu uitam sarutul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana:
...........................
- Comentariu publicat de Bdi pe Iulie 27, 2010 la 3:59pm
- Ştergere comentariu
Sf Mc Valentin Ep de Umbria
-
Comentariu publicat de Bdi pe August 12, 2010 la 1:16pm
- Ştergere comentariu
O "procedura similara" (celei ortodoxe de la Sf Antonie cel Mare) exista si la credinciosii catolici [sunt bine primiti toti oamenii, de orice confesiune, chiar si ateii care vor sa incerce], care merg la relicvia si slujba Sf Anton de Padova din ziua de marti.
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfintii-vindecatori
-
- Ştergere comentariu
Pt a "schimba" [in masura in care Dumnezeu si Maica Domnuli o permit-ingaduie-daruiesc] "karma" (pe care fiecare si-o face prin faptele lui) si destinul (pe care ni-l da Doamne de Sus) trebuie sa insistam mult: cu rugaciuni serioase indelungi si din suflet, cu lacrimi, mers la biserica-slujbe, dat pomana la saraci-bolnavi, fapte bune, post, sacrificiu (ceva la care tinem mult / obiect sau ceva din noi, de ex. donare onorifica de singe) samd
Cu multa rabdare si insistenta; decat deloc, e bine ca schimbarea sa se produca si dupa niste luni-n ani. Nu avem de unde sti.
Mai exista o "procedura": 7 sau 9 sau 13 zile de marti la rand se tine post negru (sau macar semipost cat poti in ziua respectiva), iar dimineata f devreme (biserica se deschide pe la 5.00) impricinatul merge la icoana facatoare de minuni a Sf Antonie cel Mare (e cea din dr de la catapeteasma) de la Biserica "Buna Vestire - Sf Antonie / Curtea Veche" (linga Hanul Manuc) unde sta la coada sa ajunga la icoana (cu cit te duci mai devreme, cu atit coada e mai mica) si se roaga (la D-MD, prin mijlocirea Sf Antonie), da un acatist la preot pt atunci (sau da direct pt 40 de zile) si aprinde o luminare in spate la luminari, unde e si o Evanghelie pusa, se pun niste bani la cutia milei sau pt ajutorarea bisericii, eventual se ramine si la slujba de dimineata.
http://www.sfantulantonie.ro/
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-muntenie...
http://www.formula-as.ro/2004/603/spiritualitate-39/zi-de-marti-la-...
http://www.formula-as.ro/2007/751/societate-37/sfantul-din-camera-d...
-
- Ştergere comentariu
Atentie !
Intotdeauna rugaciunea se termina cam asa: Doamne, eu te rog ... cutare, si faca-se Voia Ta, dupa marea Ta Mila pt mine. Da, accept, asa sa fie, asa este, multumesc. Amin !
-
- Ştergere comentariu
Era un avva in Pateric care la sfarsitul rugaciunii zicea (in mod paradoxal): "Si, mai ales, Doamne, fa sa nu se implineasca rugaciunea/voia mea !"
Caci, de multe ori nu stim ce cerem, nici cum sa cerem.
"Invata-ne Doamne cum si pentru ce sa ne rugam."
............................
- Comentariu publicat de Bdi pe August 16, 2010 la 3:00pm
- Ştergere comentariu
"Chiar daca pana acum n-ati nadajduit sa castigati o simtire a acestui fel de bunatati si de aceea nu ati cautat-o, cel putin de acum inainte, odata ce credeti ca acestea sunt adevarate si in conglasuire cu dumnezeiestile Scripturi, trecand prin toate acestea, fiti incredintati ca pecetea Sfantului Duh (Efes. I, 13) ni s-a dat inca de aici in chip constient celor ce credem. Si odata ce credeti, alergati, asa ca sa luati (Filip. III, 12), luptati-va, dar nu ca batand aerul (I Cor. XI, 27). Si pe langa acestea, "cereti si vi se va da ; bateti si vi se va deschide" (Matei VII, 7), fie aici, fie in veacul viitor. Deocamdata primiti invatatura, deocamdata pocaiti-va, faceti ascultare, postiti, plangeti, rugati-va. Prin acestea si prin unele ca acestea alergati, straduiti-va, urmariti, cautati, bateti, cereti, neintorcandu-va spre nimic altceva, pana ce veti lua, pana ce veti apuca, pana ce veti primi, pana vi se va deschide si veti intra, pana veti vedea inlauntrul camerei de nunta pe Mirele, pana veti auzi : "Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune" (Matei XXV, 21), pana va veti face fii ai luminii si fii ai zilei... " (Sf. Simeon Noul Teolog, A cincea cuvantare morala, in Filoc. rom., vol. 6).
"Deci cereti si voi si nu va leneviti!” (Sf. Isaac Sirul)
“De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea.” (Ev. Marcu 11:24)
Cu nebiruita si neobosita nadejde: “Toata cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca veti lua si va fi voua.” (Ev. Marcu 11:24)
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
"Among the friends of Blessed Xenia there was a widow, Mrs. Golubev, and her seventeen-year- old daughter who was noted for her beauty. Xenia like this girl very much because of her meek, quiet character and her kind heart. Once Xenia came to visit them and the girl began to make coffee. "My beauty, -- said Xenia, turning to the girl, -- here you are making coffee and your husband is burying his wife in Okhta. Run there quickly!"
The girl was shocked. "My what?! I don’t have a husband... and burying his wife!". "Go!" -- Xenia answered sternly, not liking any kind of objection. The Golubevs, knowing well that the Blessed One never said anything without a reason, immediately obeyed her command and set out for Okhta. Here they saw that a funeral procession was headed for the cemetery and they joined in with the crowd of mourners. A young woman, the wife of a doctor, had died in childbirth and was being buried.
The Liturgy was celebrated, then the funeral service, after which the Golubevs followed as the coffin was carried to the grave. The funeral had ended and the people began to leave; however, they chanced upon the sobbing young widower who, at the sight of the grave mound over the remains of his beloved wife, lost consciousness and fell to the ground near the Golubevs. Both mother and daughter strove to bring him back to consciousness and to comfort him. They became acquainted and, eventually, the young Golubeva became the wife of the doctor."
http://www.stxenia.org/stxenia.html
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfanta-xenia-petrovna-de-la
-
- Ştergere comentariu
Cei singuri sa faca de vor voi si rugaciuni la Sf Fanurie + ritualul "turtitelor Sfantului Fanurie = Phanuro-pita":
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfantul-fanurie-sfantul-ce-se
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Era un avva in Pateric care la sfarsitul rugaciunii zicea (in mod paradoxal): "Si, mai ales, Doamne, fa sa nu se implineasca rugaciunea/voia mea !"
Caci, de multe ori nu stim ce cerem, nici cum sa cerem.
"Invata-ne Doamne cum si pentru ce sa ne rugam.
Conex iata povestea lui Evloghie pietrarul [din Patericul egiptean]:
A povestit avva Daniel, preotul Schetiei, zicând: "Când eram mai tânăr am venit la Tebaida şi m-am pogorât la un oraş să-mi vând lucrul mâinilor mele. Şi era acolo un om cu numele Evloghie, cu meşteşugul săpător de piatra, care din tânăra vârsta aceasta lucrare avea: din lucrul mâinilor sale, în fiecare zi ce dobândea, cheltuia şi până seara petrecea postind, iar seara ieşea în oraş şi pe străinii ce se aflau îi aducea la casa să şi picioarele lor cu mâinile sale le spăla, că nu avea pe altcineva împreună cu el. Şi după putere îi hrănea, iar din bucăţelele ce prisoseau, cu unele îşi mângâia nevoia firii, iar altele le arunca la câinii satului, căci până şi la aceştia îşi arata omul milostivirea. Deci, acesta şi pe mine de multe ori, primindu-mă în gazda împreună şi cu alt fraţi, m-a făcut a mă minuna foarte de fapta bună a lui, că mă înspăimântă milostivirea şi iubirea de oameni a lui şi blândeţea şi smerenia sufletului. Şi întorcându mă la Schetia şi aşezându-mă în chilie, în trei săptămâni m am dat pe sine-mi la postire, rugându-mă lui Dumnezeu să-i dea mai mult de cheltuiala, ca să poată să facă bine şi altora mai multora. Deci, din postire lipsindu-mi puterea, zăceam mai mort şi adormind am văzut pe unul cucernic la chip stând înaintea mea şi zicându-mi: „Daniele, ce ai?” Şi i-am zis lui: „ Cuvânt am dat lui Hristos să nu gust pâine, până ce mă va auzi pe mine pentru Evloghie, pietrarul, ca să-i dea lui blagoslovenie, să facă bine mai multora „. Iar el a zis: „ Nu, că se va vătăma, iar acum bine se afla; iar de voieşti să-i dai lui, pune-te chezaş pentru sufletul lui că se va mântui întru mai multe şi eu îi voi da lui „. Iar eu iarăşi am zis: „ Mai mult Doamne dă-i lui, ca toţi printr-însul să slăvească numele Tău cel sfânt „. Răspuns-a acela: „ Am zis ţie, că acum bine se află „. Iar eu am zis către el: „ Din mâinile mele cere sufletul lui! „ Deci, mi s-a părut îndată, că m-am aflat la Sfânta Înviere şi am văzut un copil şezând pe sfânta piatra, iar pe Evloghie de-a dreapta lui stând şi căutând către mine copilul, a zis către cei ce erau de faţa: „ Acesta este cel ce s-a pus chezaş pentru Evloghie? „ Iar ei au răspuns: „ Aşa, cu adevărat, stăpâne! „ Şi iarăşi a zis copilul: „ Spuneţi-i lui că am să cer chezăşia „. Iar eu am zis: „ Aşa, stăpâne, de la mine cere-o aceasta, numai dă-i lui! „ Şi văd că îi toarnă în sânul lui bani mulţi. Şi pe cât aceia turnau, pe atât sânul lui Evloghie primea. Deci deşteptându-mă eu, am cunoscut că mi s-a ascultat rugăciunea şi am proslăvit pe Dumnezeu. Iar Evloghie ieşind la lucrul sau şi lovind în piatra, aude un sunet desert şi săpând găseşte o peştera plina de bani şi spăimântându-se, socotea întru sine: „ Ce voi face? De-i voi lua pe aceştia la oraş, va auzi dregătorul şi vine de îi ia şi eu mă primejduiesc. Ci mai vârtos mă voi duce la o tara afară, unde nimeni nu mă cunoaşte”. Şi tocmind dobitoace ca şi cum ar fi avut de carat pietre, a carat banii la râu şi punându-i în corabie, s-a dus la Bizanţ. Şi împărăţea Iustin bătrânul şi a dat bani mulţi împăratului şi celor mai mari ai lui şi întru puţina vreme s-a făcut eparh al pretorilor şi a cumpărat casa mare, care şi până acum se zice a egipteanului. Şi trecând doi ani, eu neştiind nimic de cele ce se făcuseră, am văzut în vis că m-am aflat la Sfânta Înviere şi pe copil iarăşi l-am văzut, şezând pe sfânta piatra. Şi aducându-mi aminte de Evloghie, am zis întru sine-mi: „Oare unde este Evloghie?” Şi după puţin îl văd pe acesta, târât de un arap, afară de la faţa copilului. Şi deşteptându-mă, am cunoscut ce însemnează vedenia şi, am zis în sine-mi: „ Vai mie păcătosului, că am pierdut sufletul meu! „ Şi sculându-mă, m-am dus la oraş, ca pentru a vinde lucrul mâinilor mele şi aşteptând să aflu pe Evloghie, s-a făcut seara adânca şi nimeni nu s-a îndemnat să mă ia în gazda. Deci mă scol şi întreb pe o bătrâna şi îi zic ei: „ Bunico, dă-mi trei pesmeţi să mănânc, că nu am mâncat astăzi „. Iar ea ducându se, mi a adus puţină fiertura şi mi-a pus înainte şi şezând aproape, a început să-mi vorbească, grăind cuvinte de folos: „ Avva, nu ştii că eşti tânăr şi nu trebuia să vii în oraş. Au nu ştii că schima cea călugăreasca cere linişte „. Şi altele oarecare. Şi am zis ei: „ Ce porunceşti dar să fac, căci lucrul mâinilor mele am venit să vând? „ Iar ea mi-a zis: „ Deşi îţi vinzi lucrul mâinilor tale, dar nu zăbovi aşa în oraş; dacă voieşti să fii călugăr, du-te la Schetia! „ Şi i-am zis ei: „ Nu este aici în oraşul acesta vreun om temător de Dumnezeu, ca să adune pe străini? „ Şi mi-a zis: „ O, ce ai grăit, avvo? Am avut aici pe un pietrar oarecare şi multe bunătăţi făcea la străini. Şi văzând Dumnezeu lucrurile lui, i-a dat lui dar. Şi este, precum aud patrician astăzi „. Iar eu acestea auzind, am zis întru sine mi: „ Eu am făcut uciderea aceasta „. Şi îndată intrând într-o corabie, m-am dus în Bizanţ şi întrebând şi găsind casa lui Evloghie, şedeam lângă poarta, vrând să-l văd pe el, când va ieşi. Şi deci trecând puţin, îl văd îndată pe el cu fala şi înconjurat de oameni mulţi şi am zis către el: „ Miluieşte-mă, am să-ţi grăiesc oarece deosebi! „ Iar el nu a luat aminte, ci şi cei ce mergeau înainte au dat în mine şi alergam mai înainte şi iarăşi strigam şi cei de pe urmă iarăşi au dat în mine. Şi aceasta în patru săptămâni făcând, nu am putut să vorbesc cu el. Iar mai pe urmă strigând eu iarăşi, a alergat unul din slujitorii lui cu un băţ şi atâta m-a bătut cu dânsul, încât m-a lăsat mai mort. Apoi, după multă vreme, puţin întărindu-mă, am zis întru sine-mi: „ Să mergem la Schetia şi de va voi Dumnezeu, va mântui şi pe Evloghie! „ Şi m-am pogorât la mare şi aflând o corabie din Alexandria pornind îndată, m-am suit într-însa şi de scârba şi de bătăi am adormit. Şi mă văd pe mine iarăşi la Sfânta Înviere şi pe copilul acela asemenea iarăşi şezând şi căutând la mine cu îngrozire şi zicând: „ Nu vei merge, ci vei plini chezăşia „. Iar eu, de frica, nici a deschide gura nu am putut. Şi porunceşte la doi din cei ce stau înaintea lui şi luându-mă m-au legat cu mâinile înapoi şi m-au spânzurat cu capul în jos, zicându-mi: „ Să nu te pui chezaş peste puterea ta şi să nu grăieşti împotriva lui Dumnezeu „. Iar eu de mâhnire şi de nevoie, nu am răspuns nimic. Deci, aşa fiind eu spânzurat, s-a făcut glas zicând: „ Iese Augusta (adică Împărăteasa) şi văzând-o, am luat îndrăzneală şi am strigat: „ Miluieşte-mă, stăpâna lumii! „ Iar ea întorcându-se către mine, a zis: „ Ce voieşti? „ Am zis: „ Pentru chezăşia lui Evloghie sunt spânzurat „. Şi mi-a zis mie: „ Eu mă voi ruga pentru tine „. Şi am văzut că s-a dus şi a sărutat picioarele copilului şi mi-a zis copilul: „ Să nu mai faci lucrul acesta „. Iar eu de frică fiind cuprins, am zis: „ Nu stăpâne, iartă-mă! „ Şi a poruncit şi m-au slobozit şi mi-a zis: „ Mergi la chilia ta. Vezi încă şi cum voi aduce pe Evloghie la rânduiala lui cea dintâi „. Deci deşteptându-mă, m-am bucurat cu bucurie mare că m-am izbăvit de aceasta chezăşie. Şi înotând cu corabia, am venit la Schetia, mulţumind lui Dumnezeu. Iar după trei zile aud că a murit Iustin împăratul şi s-a făcut împărat Iustinian. Apoi după puţin m-am înştiinţat, că s-au sculat asupra împăratului, patru oarecare din cei mari, între care unul a fost şi Evloghie. Şi cei trei prinzându-se, li s-au tăiat capetele, iar Evloghie a fugit noaptea. Şi a poruncit împăratul ca ori unde se va afla, să se omoare şi el. Deci, întrebând pentru dânsul cu osârdie, m-am înştiinţat că s-a întors la locul sau iarăşi şi s-a apucat de pietrărie, nearătând către nimeni că el este cel ce se făcuse patrician în Constantinopol, ci alt egiptean a fost acela. Iar el încredinţa că întru atâţia ani a fost la Sfintele Locuri. Deci m-am pogorât iarăşi la acel oraş, ca să mă înştiinţez cele pentru dânsul mai cu deadinsul. Şi făcându-se seara, iată Evloghie a venit chemând pe străini la găzduire. Şi văzându-l, am suspinat şi lăcrimând, am zis către Dumnezeu: < Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate întru înţelepciune le-ai făcut! Cu adevărat, Tu, Doamne, faci săraci şi îmbogăţeşti, smereşti şi înalţi şi judecăţile Tale sunt nenumărate! > Şi luându-mă şi pe mine împreună cu alţi săraci, ne-am dus la casa sa şi spălându-ne picioarele, ne-a pus masă. Şi după ce am mâncat noi, luându-l deosebi, i-am zis lui: „ Cum te afli, avvo Evloghie? „ Iar el a zis: „ Roagă-te pentru mine, avvo, că sunt sărac, în mâini nimic! „ Iar eu am zis către el: „ O, de nu ai fi avut nici acestea pe care le ai! „ Iar el a zis: „ Pentru ce, avvo? Au te-am smintit cu ceva cândva? „ Atunci i-am povestit lui toate cele ce s-au făcut. Şi plângând de-ajuns, a zis: „ Roagă-te, avvo, ca să trimită Dumnezeu cele de trebuinţă şi de acum să mă îndreptez! „ Iar eu am zis: „ Cu adevărat, fiule, să nu îngăduieşti să ţi se încredinţeze altceva de la Hristos, cât vei fi în lumea aceasta, afară de plata ostenelii acesteia „. Şi urându-i cele bune, m-am întors şi a rămas Evloghie aşa, săpând la pietre şi primind pe străini până la sfârşitul vieţii sale şi de o sută de ani făcându-se, nu s-a lăsat de aceasta lucrare ci îi da Dumnezeu lui putere, până când a plinit călătoria vieţii acesteia".
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
V. si:
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/legea-lui-mavrocordat
.......................
- Comentariu publicat de Bdi pe Ianuarie 18, 2011 la 12:03pm
- Ştergere comentariu
In legatura cu, comentariul referitor la Sf Antonie cel Mare de la p. 2 v. si:
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-antonie-cel-mare-17
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Fiecare barbat si femeie care vrea sa-si gaseasca tovarasul de viata adevarat ar trebui sa se supuna urmatoarei probe. Sa se intrebe sincer si sa-si raspunda ce iubeste la celalalt: infatisarea (e trecatoare, temporara; daca celalalt ar imbatrani brusc sau si-ar schimba infatisarea de ex. cu una neutra sau neatractiva sau cu handicap, sau cu totul diferita, l-ar mai iubi / ar mai iubi-o ?), sexul (daca nu ar mai face sex, ar mai fi atras ?), energia masculinitatii/feminitatii ce emana din celalalt (care nu ii apartine, ci e o coloratura/polarizare pusa pe suflet ca o masca, de catre Divinitate, ptca sufletul nu are sex; daca nu ar mai fi / nu ar mai simti-o aceasta energie, ar mai fi atras ?) ?
Daca nu ar mai fi nici infatisarea, nici sexul, nici energia ar mai fi interesat de celalalt si de povestile lui/ei ?
Sau iubeste sufletul celuilalt ?
Daca nu, inseamna ca e atras doar de aparente, si ca iubeste o papusa/un trup animat(a), programat cu anumite reactii care il atrag, ca in "Seniorii razboiului" de Gerard Klein. Iar dragostea se face-traieste in suflet, nu in sex.
Kazantzakis spunea ca atunci cand vede o femeie frumoasa care il atrage, se gandeste cum ar arata ca batrana, iar cand vede o batrana se gandeste cum ar arata ca femeie tanara si frumoasa-atractiva.
-
- Ştergere comentariu
Atunci când cineva te iubeşte, el îţi spune numele într-un fel mai special. Ştii că numele tău este în siguranţă în gura lui.
-
- Ştergere comentariu
Si am auzit din sat despre dansu', ca-i om cu duh si are puterea sa prezaca viata oamenilor. Eu nu prea intelegeam treaba aiasta, da' m-am dus. Eram tare saraci de-acasa, lipiti eram. Sapte copchii, mama bolnava, tata tocma' venise din razboi... Tare saraci. Si-atuncea, doi frati mai mari mi-o zas ca sa ma marit obligatoriu, ca ei nu ma mai pot tane. Na, eram atuncea frumusaca, da nu prea-mi statea capu' mie la barbati. Si, nu stiu cum, parca nu-mi plasea nici unu'. Ce sa fac?... M-am dus la manastire. Era calugari maaari, peste tat. Nalti, barbosi, strasnici. Eu, o copchilita... Parca oleaca ma si temeam. Cand am agiuns in fata la parintele Cleopa el s-o uitat la mine o data asaaa, vartos si numa' ce-o stragat cu glasu' lui!... Tat mi-o zas. Tat, tat, tat, ca pe carte. Citea in sufletelu' meu... (isi pune pentru prima data palma pe gura, inabusindu-si parca un inceput de plans). Mi-o zas tat, cum am petrecut prin viata pana acuma, ca am acasa sarasie mare si sapte frati care vor sa ma dea, mi-o zas ce-o sa fac, cat o sa umblu, cat o sa stau, cate-o sa patesc de-acuma nainte si tate cate o sa le petrec mai departe. Tat stia, numa' cand s-o uitat la mine o data. Spunea "de la distanta" faptele tale, da' si pacatele. Daca nu le zaceai tu, ti le zacea el. Si le zicea la rand, ca pe carte. Era un calugar "vuiniiic" (voinic), puternic tare. Si cu-n glas!.... Oioio!....
Stia tata Psaltirea pe de rost si dormea numa' trei ore intr-o noapte. Mie mi-o zas asa: "Roaga-te cel mai mult la Maica Domnului, ca prea mare noroc in viata n-o sa ai. In casatorie o sa te ieie un om beteag si cu acela o sa-ti duci pacatele, tata viata. N-o sa te casatoresti cu un noroc bun!...". Eu, spariata, am intrebat catre dansu': "Da de ce, parinte? Ce-am facut? M-o blestamat careva?...". El o zas nu. N-am facut nimica. Da' aceea ii soarta mea. Un om beteag o sa vie in viata mea, nu dupa mult timp. Si mie mi s-o parut ca nu-i drept. Am zas: "Daca-i beteag, schiop, ciung, eu nu ma duc dupa asa un om. Sa stii, parinte, nu ma marit deloc! Mai bine ma duc la "maise" (maici) si mor intr-o manastire". Da' el s-o mai uitat inca o data la mine, prin sprancene, si m-o amenintat cu degetu': "Nu! La maise nu te duci, domnisoara. Nu ti-i scrisa cartea sa mergi la maise, ca esti prea "lumeata"!". Pe urma am plecat acasa si m-am gandit mult. Nopti la rand n-am putut sa dorm de vorbele celea ale lui. Da' tot credeam ca n-o sa se intample, ca n-o sa fie adevarat..."
Nu bine m-o vazut, si imi zace: "Ai vinit aicea, finca ai doi frati in spatele tau care te indeamna la casatorie si tu nu-ti poti descoperi soarta...". Cand am auzat... Sa pchic gios! Sa pchic gios de la vedeniile lui. Imi citea in suflet, ca si parintele Cleopa. Mi-o dat niste canafi negri in mana si mi-o zas asa: "O sa postesti trei zile cu mine...". Si-am postit trei zile incuiata intr-o chilie c-o maica tanara, care avea tot niste canafi negri ca ai mei. La trei zile, o venit si-o zas iarasi: "Mergem la icoana facatoare de minuni, ne rugam impreuna. Pe urma, o sa-ti citesc niste dezlegari trei nopti la rand, da' a treia zi o sa te impartasesti si o sa mananci!". Si asa am facut. A patra zi o fost ultima. "Pune-te in genunchi", mi-o zas Pustnicu'. M-am pus. Si el o deschis o carte uite asa de mare, de aur, pe dedeasupra mea. Stateam cu capu' sub cartea ceea si nu puteam sa-l vad, numa-l auzeam. Si el o zas asa, deodata, cu glas mare: "La maise n-o sa te duci, ca nu ti-i scris. O sa stai in lume si-o sa te casatoresti la un an de zile fix, dupa slujbele pe care le-am facut amandoi. Atuncea o sa vie in viata ta un om beteag, da' tie o sa-ti placa, ca-i blandut si grijuliu cu dumneata si o sa-ti faca doi baieti frumosi si-o sa traiesti si-o sa muncesti pentru dansu' tata viata...". Si va rog frumos sa ma luati in seama!... La un an si-o luna fix, m-am maritat cu omu' meu. Fix! Nu era ciung, schiop, nimica. Si tocma' ma bucuram ca poate, cine stie, n-o fi chiar tat adevarat. Da' la numa' cateva s'tamani dupa ce m-am mutat in casa lui, am gasit dosate intr-un dulap, uite-asa un teanc de spitalizari, una peste alta. "Afectiune cronica"... "Inampt (inapt)"... "Bolnav"... Asta citeam eu, peste tot. "Inampt de munca, de efort, de serviciu militar..." Tat absolutu'. La omu' meu i s-o dus "plamaiu" (plamanul) drept inca de tanar. N-avea plamai. Ce era sa fac? Am suferit si-am trait mai departe. Am facut cu el doi baieti frumosi - unu' ii avocat, altu' injiner silvic - am muncit tare mult, cat pentru patru oameni deodata, ca nu m-am indurat sa-i las sanguri pe toti trei, asa frumosi si blanzi cum erau. Dupa ce s-o nascut si al doilea baiet, acu' ciijcinci de ani, omu' meu o murit. O murit usor, fara dureri, intr-o sangura zi. O murit cu-n zambet pe fata. Iara eu am suferit si-am muncit mai departe. Hei, dragu mamii... Greu o fost. Da' acuma, nu-s' cum sa zic, parca is asa... multamita. Ma gandesc ca poate alta soarta mai buna pentru mine nici nu se putea. Asa o fost viata pe care mi-o hotarat-o Dumnezeu si pe care-o prevestit-o sfintii de la Slatina. Si va mai zac un lucru: duhovnici de-aistea, vazatori de-aistea cu duhu', se nasc tare rar. Numa' o data la un neam! Asa se nasc aistia. Va spun eu, Ioana Simeria. Uitati-va bine la mine in ochi: o sa mai treaca inc-o suta de ani si mai multi, pana sa se mai nasca asa oameni pe pamant..."
-
- Ştergere comentariu
O femeie a Puterii din India:
„Nu exista magie. Exista lumea , asa cum e ea. Daca stii cum e lumea, atunci poti face cu puterea orice vrei. O poti pune intr-un obiect, o poti trimite cuiva sau i-o poti lua. Poti chema norocul sau il poti alunga. Puterea tine lumea, si nu e nimic pe lume care sa nu fie tinut de putere. Iar oamenii sunt singurele fiinte, in afara de zei, care sunt din putere pura, care pot face ce vor ei.”
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Sfanta Iuliana din Lazarevo, ocrotitorea familiei:
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfanta-iuliana-lazarevo-ocrotit...
..................................
- Comentariu publicat de Bdi pe August 1, 2014 la 11:01am
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Sfanta Iuliana din Lazarevo, ocrotitorea familiei
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfanta-iuliana-lazarevo-ocrotit...
