Motto: "Fiti piosi, dar nu fiti prosti!" (Ramakrishna)
"Credinta constienta este libertate.
Credinta emotionala este sclavie.
Credinta mecanica este prostie."
Credinta fara faptele bune corespunzatoare e moarta.
Intrebarile cuiva (chiar daca sunt valide) nu sunt valabile pt altcineva. Ptca nu sunt ale lui (nu si le pune el insusi).
Ce defineste un zeu? Suma puterilor [pe care le are / sunt reale] sau modul cum le foloseste ?!
All stories are stories of our own lives. About mySelf.
„Atunci încep sa se întâmple lucruri minunate, care nu pot fi descrise în cuvinte... Iar pentru noi [încuiatii] acesta este sfârsitul tuturor povestilor... Pentru ei [cei care se trezesc] însa n-a fost decât începutul povestii adevarate. Toata existenta lor în aceasta lume si toate aventurile lor... n-au fost decât coperta si prima pagina; acum, în sfârsit, începeau Capitolul Unu al Maretei Povesti, pe care nimeni pe pamânt n-a citit-o, povestea care nu se sfârseste niciodata, povestea în care fiecare capitol e mai bun decât cel dinaintea lui.” (C. S. Lewis – Cronicile din Narnia. Ultima batalie)
["Lumea Alisei = Alice's world" de Sam Lundwall, ca exemplu.]
V. fisierele atasate postarii [sub titlu, deasupra imaginilor]
"Credinta constienta este libertate.
Credinta emotionala este sclavie.
Credinta mecanica este prostie."
Credinta fara faptele bune corespunzatoare e moarta.
Intrebarile cuiva (chiar daca sunt valide) nu sunt valabile pt altcineva. Ptca nu sunt ale lui (nu si le pune el insusi).
Ce defineste un zeu? Suma puterilor [pe care le are / sunt reale] sau modul cum le foloseste ?!
All stories are stories of our own lives. About mySelf.
„Atunci încep sa se întâmple lucruri minunate, care nu pot fi descrise în cuvinte... Iar pentru noi [încuiatii] acesta este sfârsitul tuturor povestilor... Pentru ei [cei care se trezesc] însa n-a fost decât începutul povestii adevarate. Toata existenta lor în aceasta lume si toate aventurile lor... n-au fost decât coperta si prima pagina; acum, în sfârsit, începeau Capitolul Unu al Maretei Povesti, pe care nimeni pe pamânt n-a citit-o, povestea care nu se sfârseste niciodata, povestea în care fiecare capitol e mai bun decât cel dinaintea lui.” (C. S. Lewis – Cronicile din Narnia. Ultima batalie)
["Lumea Alisei = Alice's world" de Sam Lundwall, ca exemplu.]
V. fisierele atasate postarii [sub titlu, deasupra imaginilor]
............................
-
Comentariu publicat de Bdi pe Aprilie 27, 2010 la 1:25am
- Ştergere comentariu
“Toti, toti sa veniti la mine si sa-mi povestiti necazurile voastre, de parca as fi vie, caci eu va voi vedea, va voi auzi si va voi ajuta!” (Sf Matrona din Moscova)
V. si:
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-matrona-din-moscova
-
- Ştergere comentariu
Mucenicii sunt avocaţii creştinilor, cum îi numeşte Fericitul Augustin. După Origen, un martir este un “izvor de har” (de energie divină) pentru toţi credincioşii. Tot Origen aduce un argument fundamental în confirmarea venerării sfinţilor: “Rugăciunea celor de pe pământ şi a celor din ceruri, spune el, este una şi nedespărţită, deoarece sufletele celor decedaţi, ale îngerilor şi ale oamenilor credincioşi, prezenţi în lumea de faţă, iau parte împreună la oficierea actului liturgic. Cei care sunt în cer vin în ajutorul credincioşilor din lume, prin rugăciunea lor, pentru că iconomia mântuirii este îndreptată asupra unui singur trup duhovnicesc, în care circulă o singură viaţă. De aceea noi facem parte din comuniunea sfinţilor (sanctorum socios) şi prin această comuniune cu ei suntem în acelaşi timp în comuniune cu Preasfânta Treime.”
Biserica triumfătoare a sfinţilor o susţine pe cea slujitoare de pe pământ, iar sfinţii, prin dragostea lor faţă de oameni, devin ajutători şi tămăduitori ai neputinţelor noastre.
Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule, lauda Apostolilor şi bucuria mucenicilor; laudă şi cinstire vouă cuvioşilor bărbaţi şi cuvioaselor sfinte femei, care bine v-aţi nevoit în această lume şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre şi să reverse în continuare har şi binecuvântări în viaţa Bisericii şi a poporului Său.
-
- Ştergere comentariu
"Puterea de ajutorare a sfinţilor este, de fapt, iubirea lui Dumnezeu care se revarsă prin sfinţi pentru a întări legătura sfântă între oameni şi Dumnezeu, şi între oamenii care iubesc Biserica lui Hristos şi cinstesc pe sfinţii Lui. Prin urmare, comuniunea sfinţilor cu Dumnezeu întăreşte şi comuniunea oamenilor laolaltă în rugăciune, în căutarea sfinţeniei şi a ajutorului lui Dumnezeu. Astfel, sfinţii din fiecare neam adună laolaltă în iubirea lui Hristos credincioşi din neamul lor şi din alte neamuri. De ex: Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfinţenia, bunătatea şi rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioşi din popoare diferite ca: greci, bulgari, sârbi, români ş.a. Sfinţii nu aparţin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu şi ai întregii umanităţi; ei ajută pe toţi oamenii, fiindcă Dumnezeu iubeşte pe toţi oamenii. În acest înţeles, se spune că la o mănăstire creştină ortodoxă din Iugoslavia a venit un musulman ca să se roage. Atunci, un ortodox l-a întrebat: - Cum de-ai venit să te rogi la un sfânt de-al nostru? Musulmanul a răspuns: - Nu este nici al vostru, nici al nostru, ci al lui Dumnezeu."
"Acolo unde teologii se cearta, misticii se intalnesc"
Rumi: "Orbit de vocea dorintei
Nu esti constient ca Preaiubitul
Traieste in adancul inimii tale.
Opreste galagia
Si vei auzi vocea Lui
In tacere."
"Ce e de facut daca nu ma recunosc?
Nu sunt nici crestin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici tarmul, nici marea;
Nu sunt nici o comoara a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pamantul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului si nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este nici un loc,
Urma mea este fara urma;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru ca eu apartin Preaiubitului meu.
Am renuntat la dualitate si am vazut amandoua lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te stiu, pe Tine Te vad, pe Tine Te chem.
Tu esti cel dintai, ultimul, cel din exterior si cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decat pe Tine, Cel Care Esti
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele doua lumi mi-au scapat din mana."
Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Săi. [Comuniunea Sfintilor]
Iar înainte de venirea credinţei, noi eram păziţi sub Lege, fiind închişi pentru credinţa care avea să se descopere.
Astfel că Legea ne-a fost călăuză spre Hristos, pentru ca să neîndreptăm din credinţă.
Iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub călăuză.
Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus.
Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat.
Nu mai este iudeu, nici elin
nu mai este nici rob, nici liber
nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus. [starea de 1/Unitate (a multiuniversului)]
Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, sunteţi deci urmaşii lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă.
Zic însă: Câtă vreme moştenitorul este copil, nu se deosebeşte cu nimic de rob, deşi este stăpân peste toate.
Ci este sub epitropi şi iconomi, până la vremea rânduită de tatăl său.
Tot aşa şi noi, când eram copii, eram robi înţelesurilor celor slabe ale lumii
Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,
Ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.
In acest sens: fiecare sfant este toti ["ceilalti"] sfinti(i), iar toti sfintii sunt acel sfant. 1/Una [in Hristos].
-
- Ştergere comentariu
V. si:
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/biserici-din-bucuresti-cu
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/acoperamintul-maicii-domnului
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sarbatoarea-icoanei-facatoare
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/calendar-al-sfintilor-cu
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/biserici-din-romania-cu-ic...
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/biserici-din-romania-cu-mo...
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/izvoare-tamaduitoare-din
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/despre-boala
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfintii-vindecatori
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-ioan-rusul-mare-vindecator
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/carti-vii
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/pravila-de-rugaciune
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-cuv-parascheva
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-nicolae-6-decembrie
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-ioan-botezatorul
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-mc-dimitrie-izvoritorul-de
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/zeul-cavalerul-trac-sf
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfantul-mare-mucenic-mina-11
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfintii-mc-de-la-2
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-francisc-de-assisi-4
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-ciprian-2-octombrie
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-mc-eustatie-plachida-20
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-stelian-ocrotitorul
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-nectarie-taumaturgul-9
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-simon-zilotul-10-mai
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-valentin
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/minuni-ale-sfintei-mucenite
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sfanta-xenia-petrovna-de-la
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sf-matrona-din-moscova
http://altmarius.ning.com/main/search/search?q=Padre+Pio&page=1
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sff-ioasaf-sau-iosafat-adi...
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/parintele-arsenie-papacioc
-
- Ştergere comentariu
Moaste – relicve sfinte in Budism [v. si documentarele de pe Discovery “Cei care s-au mumificat singuri” si „Misterul mumiei tibetane”]:
http://en.wikipedia.org/wiki/Buddhist_mummies
http://sonic.net/~anomaly/japan/dbuddha.htm
http://www.agorajournal.org/2005/Lowe.pdf
http://www.wa-pedia.com/religion/japanese_buddhist_mummies.shtml
http://funzu.com/index.php/crazy-pics/sokushinbutsu-japans-self-mum...
http://community.livejournal.com/chaos_zine/3169.html
http://www.cjmathews.com/ritual-self-mummification/
http://www.shugendo.fr/mummies.html
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8237299
http://www.thethinkingblog.com/2007/07/self-mummified-monks-of-japa...
http://www.asahi-net.or.jp/~qm9t-kndu/heikenji.htm
Ca si Sfintii crestini, maestrii budisti nu sunt morti [desi au murit !], iar esenta lor [o parte din ea, una cu intregul, in mod holografic] este prezenta [proiectata constient] in relicvele lor.
La fel si in cazul samanilor [siberieni s.a.] [care dupa moarte isi puteau proiecta esenta sufletului in ramasitele lor pamantesti sau in amulete, statuete, obiecte magice,
intr-o luminare sau felinar care ardea apoi singur (v. si „lanternele mortilor” din Franta, obicei de sorginte druidica; v. si aprinderea luminarilor pt sufletele mortilor, ca ceva din ei sa se odihneasca efectiv in flacara luminarii / v. si episodul pe aceasta tema din Star Trek Generations cu seducerea consilierului Troy de catre o entitate info-energetica care locuia in flacara unei luminari speciale, putandu-se materializa si lua forma umana, ceea ce facuse si cu bunica si strabunica sa),
sau intr-un copac (care chiar daca se usca, raminea cu esenta lor timp de sute de ani)].
[Conex: http://www.editura-dianusa.com/ro/publicatii.html
http://www.ringingcedars.com/materials/book-1-preface.pdf
http://www.ringingcedars.com/]
Similar si in vechea civilizatie a Egiptului.
Similar si povestile romanesti, unde zmeul isi proiecteaza esenta simultan in mai multe obiecte si fiinte: o gaina, o vrabie, un ou, un fus etc iar pt a fi ucis acestea trebuie distruse.
Sa ne amintim conex si de ceea ce spunea Mama dela Pondichery = Mirra Alfassa / colaboratoarea spirituala a lui Sri Aurobindo: "Nu-mi mai dau seama daca sunt vie sau moarta."
In cartea sa "Intelepciunea-Mintea celulelor".
http://www.alfassa.com/momma.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Mirra_Alfassa
Si de pisica vie+moarta a lui Schroedinger (fizicianul) si a maestrului Zen care a ucis-o cu sabia, intr-un koan mai „crud” in aparenta.
Adica cam asa: Cei vii nu traiesc, iar cei morti sunt vii. Exista 1un continuum cu 2 poli: viu si mort.
Cumva, abia dupa moarte ne intoarcem la Sursa si la Viata, Acasa la Tatal-Mama Nostru(Noastra).
-
- Ştergere comentariu
Dupa moartea fizica:
PariNirvana.
VidehaMukta.
-
- Ştergere comentariu
Whether Hindu, Buddhist, Christian, or assorted other faiths, religious relics—the human remnants of those worshiped by the faithful—have been venerated objects for millennia. Be they Buddhist mummies, Moses’ staff, hair from Mohammed’s beard, or the bones and mummified remains of Christian saints, these revered objects are an inexorable part of religious worship.
Still today, monasteries, cathedrals, treasuries and holy places all over the world hold vast collections of cherished relics. These fragments of bone, hair, tooth and miscellanea were never simply religious decoration. They provided a physical comfort to those surrounded by the intangibility of God and the devil, and also hold miraculous power. In the Bible, objects touched by Jesus and His disciples had healing powers, so why shouldn’t the same be true of the very remains of their bodies, and those most saintly of saints?
Relics of Jesus and Mary themselves are spread all over the world, from Jesus’ baby teeth to containers of Mary’s milk (long since turned to a white dust), splinters from the true cross to scraps of Mary’s veil. These Jesus and Mary relics are often the most holy and venerated of relics.
Far more common are the relics of the apostles and saints. There has always been a scramble among monasteries and cathedrals to have the holiest relics, sometimes regardless of how they obtained them. Relics were often stolen from churches during times of war, taken to the victor’s home country and displayed to be venerated by their own people. Often the idea for the theft came in the form of a dream or vision, which was widely considered to be the way God and saints communicated. Often the saint himself decided. If the saint allowed himself to be taken without punishing the thieves and if the saint continued to produce miracles, then clearly he or she was happy in their new home.
http://www.foreigners-in-china.com/buddhism-nirvana.html
-
- Ştergere comentariu
Sa ne amintim conex si de un episod din serialul "La limita imposibilului = Outer limits" si de filmul lui Luc Beson "Al 5-lea element" in care dintr-un (fragment de) corp ce pare mort [chiar de sute, mii de ani], dar care, de fapt, e plin de esenta vital-spirituala [energie si informatie] - prin transmutarea energiei-informatie [E = mc2] in substanta-materie, se materializeaza un corp fizic-biologic integral si... viu !
Tot conex sa ne amintim si de miscarile [controlate si voluntare ! nicidecum precum miscarile mumiei lui Ramses la Muzeul Luvru - explicabile prin procese de dilatare-contractie, umiditate sau prin "posedarea corpului" de catre entitati straine] ale bratelor, capului ori intregului corp etc - ale moastelor sfintilor (Sf Rita s.a.)
-
- Ştergere comentariu
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/despre-moarte
........................
Dupa moartea fizica:
PariNirvana.
VidehaMukta.
http://buddhism.about.com/od/buddha/a/parinirvana.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Parinirvana
http://en.wikipedia.org/wiki/Videha_mukti
http://www.hinduism.co.za/jnani-.htm
http://1stholistic.com/prayer/hindu/hol_Hindu-moksha.htm-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Se zice ca:
Parintele Arsenie Boca fiind intrebat odata daca este bine sa cinstim sfintii catolici, el a dat de inteles ca este bine sa-i cinstim, dar sa nu-i uitam pe ai nostri.
Era o femeie care se ruga foarte mult pt a primi har si era catolica. Si se ruga foarte mult Sfantului Francisc sa primeasca Har. Sf Francisc de Assisi este catolic.
Iar intr-o zi, in timpul rugaciuni, a venit Sf. Francisc la ea cu un batranel in dreapta lui, in haina alba si cu spatele putin curbat, si i-a zis:
“La Biserica lui sa mergi si vei dobandi Harul.”
Si ea nu stia cine e batranelul. Si se tot intreba cine este.
Dupa un timp si-a angajat niste muncitori rusi ( ea era din Italia si era bogata) si mergand in camera unuia dintre muncitori a vazut iconita batranelului imbracat in alb la candela .
L-a intrebat pe slujitor si acela i-a zis ca e Sfantul Serafim de Sarov.
Astfel, s-a facut ortodoxa si a trimis minunea la manastirea Sf. Serafim.
Iar Sfantul Fracisc e singurul sfant catolic care a convertit un om la ortodoxie.
Iar acolo [la Biserica Draganescu / pictata de Parintele Boca] este desenat ca sa marturiseasca despre minune si despre adevarata credinta…
In 1948 cand a fost revenirea (greco-catolicilor la ortodoxie), Parintele a fost trimis la Alba Iulia. Acolo, in biserica aceea, unde erau adunati si catolicii si ortodocsii, el a fost trimis ca delegat de la Sibiu. S-a incins acolo o cearta de nu se mai intelegea om cu om. Ai nostri (ortodocsii), cautau sa-i lamureasca, ceilalti se opuneau si bineinteles a iesit un scandal mare in Biserica.
Parintele parca nu avea nici un cuvant sa-i lamureasca. A iesit afara din biserica, si nu departe era o padure si a chemat lupii din padure, si a inceput sa-i mangaie, asa cum Daniil ii mangaia pe lei. Si cineva a zis “Mai, Parintele asta Arsenie a chemat lupii din padure?! Ia vedeti, ce face acolo?”. Si cand au iesit din biserica a inceput sa-i mangaie si a zis: “Mai, si cu lupii astia ma inteleg, numai cu voi nu ma pot intelege” si din clipa aceea imediat s-a schimbat atmosfera. Parintele si-a spus cuvantul si revenirea n-a mai fost cu probleme. (Pr. Ioan Ciungara, Copacel).
Exista si alte opinii, contrare (la care nu subscriem, in ceea ce priveste pe sfintii catolici):
http://saccsiv.wordpress.com/2010/10/19/o-carte-de-pus-pe-foc-sfant...
http://axa.info.ro/arhiva/anul-ii/axa-23/item/301-despre-a%C5%9Fa-n...
Sa ne amintim conex de ceea ce se spune in Zen: "Pareri personale au doar prostii !"
Si de maxima: "Acolo unde teologii (diferitelor religii etc) se cearta, misticii se intalnesc."
-
- Ştergere comentariu
E vorba de fapt despre o minune a ambilor Sfinti (Sf Francisc si Sf Serafim), in colaborare.
Nota: Sf Francisc a fost pictat pe peretele Bisericii Draganescu de catre Pr Arsenie Boca.
http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=7634&page=9
http://www.formula-as.ro/2008/822/spiritualitate-39/iisus-in-zeghe-...
http://alexandruvalentincraciun.wordpress.com/2009/07/18/privirea-v...
http://apologeticum.wordpress.com/2010/09/29/parintele-arsenie-boca...
O minune a lui (Pr Arsenie Boca):
http://vestitorul.blogspot.com/2008/05/minunea-de-la-mormntul-print...
-
- Ştergere comentariu
Patericuri:
http://www.pateric.ro/
http://www.pateric.ro/category/patericul-egiptean/
http://www.nistea.com/pateric.html
http://www.pateric.ro/category/patericul-atonit/
s.c.l.
Vietile Sfintilor:
http://www.credo.ro/proloage.php?l=Septembrie
http://paginiortodoxe.tripod.com/vieti.html
http://www.calendar-ortodox.ro/
http://bibliotecaortodoxa.blogspot.com/2009/06/stravechea-intelepci...
http://www.ziddu.com/download/8088870/e.VietileSfintilorOrtodoxiei....
http://www.crestinism-ortodox.com/heritage/saints/
http://logos.md/category/vietile-sfintilor/
http://www.scribd.com/doc/740748/VIETILE-SFINTILOR-ROMANI
http://www.arcb.ro/index.php?option=com_content&view=category&a...
http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti
Filocalia:
http://www.filocalia.ro/
http://www.pateric.ro/category/filocalia-sfintelor-nevointe-ale-des...
http://logos.md/filocalia/
http://www.misiune-ortodoxa.ro/download/sfintii-parinti-si-alti-par...
http://www.sfantul-panteleimon.org/bco/Filocaliile.htm
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/cine-este-dumnezeu
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/calea-spre-rai
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/despre-rugaciune-invatatura
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/iubestema-asa-cum-esti
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/de-la-mine-a-fost-aceasta
-
- Ştergere comentariu
Rugaciunea inimii:
http://www.pateric.ro/category/rugaciunea-lui-iisus-vol-i-lucrarea-...
http://www.pateric.ro/category/rugaciunea-lui-iisus-miezul-evlaviei...
Everghetinosul:
Extrase:
http://vatopaidi.wordpress.com/category/%CE%BE%CE%AD%CE%BD%CE%B5%CF...
Vol. 2:
http://www.scribd.com/doc/19023414/Everghetinos
De pe un Forum ortodox:
http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=3975&page=2
“In biserica de la Draganescu, pe drept cuvant numita Capela Sixtina a Ortodoxiei sunt pictati sfintii asa cum i-a vazut parintele Arsenie Boca. In marginea din dreapta a picturii respective, in rand cu sfintii ortodocsi, este pictat [cu aureola de sfant] Sfantul Francisc de Assisi, sfant catolic care in timpul vietii a vrut sa posteasca dupa modelul ortodox, dar Papa nu l-a lasat.”-
- Ştergere comentariu
Sic !
http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2007/art_277/privirea_ve...
“Un exemplu foarte „concret“ îl găsim la [Biserica] Drăgănescu. În partea stângă a naosului, spre final, putem citi cuvintele: Extra Ecclesia Nulla Sallus (Sf. Ciprian, De unitate Ecclesiae, cap. IV). Imediat jos sunt reprezentate bisericile Sf. Sofia din Constantinopol şi Sf. Petru din Roma – împreună! Cele două biserici se alătură, formând un corp comun, iar în semicerc deasupra lor este scris: „Cred întru una sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică“. Este un apel simbolic la unitatea de credinţă a Bisericii din timpul Sinoadelor Ecumenice. Iată un motiv în plus pentru care pictura Părintelui Arsenie poate fi numită profetic.
…
Desigur, îmbinarea subtilă a tradiţiei bizantine cu elemente ale tradiţiei apusene poate lăsa loc la interpretări mai mult sau mai puţin legitime în raport cu ceea ce a dorit „cu adevărat“ Părintele să exprime prin pictura sa. Cert este că în cazul de faţă apelul la unitatea Bisericii este unul tulburător de actual. Într-o formulare memorabilă (consemnată de ucenicii din Ţara Făgăraşului), Părintele Arsenie ar fi spus că „Ortodoxia şi Catolicismul sunt două strane ale aceleiaşi Biserici“14. Cu menţiunea, poate, că Ortodoxia este strana „din dreapta“… “
-
- Ştergere comentariu
O observatie curioasa pe care a facut-o cineva studiind istoria credintelor religioase din cele mai vechi timpuri [30000 BC...15 000 BC] pina azi:
Toate culturile, popoarele, religiile au avut intr-o forma sau alta un cult al stramosilor [la noi, azi: pomana, coliva, parastasele, Mosii de Vara si de Toamna etc], mergand pana la Mama si Tatal Divini, precum si prezenta unui echivalent al moastelor [desigur pastrand proportiile !]: mumiile
[obtinute prin procedee de imbalsamare, datorita unor conditii naturale, ori prin meritele persoanelor respective]
stramosilor merituosi-deosebiti [samani, regi ori rude].
-
- Ştergere comentariu
Motto: Cercetati pe Sfinti
[la fata locului sau in/prin rugaciune] !
“Toti, toti sa veniti la mine si sa-mi povestiti necazurile voastre, de parca as fi vie/viu, caci eu va voi vedea, va voi auzi si va voi ajuta!”
(Sf. Matrona din Moscova)
-
- Ştergere comentariu
Marturie din Formula As:
“Crezi ca parintele Arsenie este mort? Eu iti spun ca e viu”
Cand s-a aflat de moartea parintelui si trebuia sa mergem la inmormantare, fiica mea, care atunci avea 9 ani si care il indragea foarte mult pe parintele, a tinut cu tot dinadinsul sa mearga si ea.
Era toamna spre iarna, era frig, trenurile pe vremea aceea nu erau incalzite, dar era neclintita pe pozitii: “Si eu vin la parintele, iar daca nu ma luati, ma pun eu in tren si ma duc”. Iar daca vroia sa mearga pentru ultima oara la parintele, nu ne puteam impotrivi. A luat-o sotul meu si a dus-o la inmormantare. De cum a ajuns in biserica, s-a desprins de tatal sau si s-a dus langa parintele Arsenie. A uitat de parinti, de cei care mai erau acolo, de tot ce o inconjura. Nu-i era frica ca este mort, nu a intimidat-o nimic. A ramas langa parintele cat s-a putut. La plecarea de la inmormantare, a luat-o cineva cu masina si a ajuns prima acasa, cand nu era inca nici unul dintre noi. A urcat singura noaptea in bloc, refuzand sa fie insotita de cineva. A intrat fara teama in casa, unde era o matusa si i-a spus acesteia: “Hai sa-ti spun ceva: Dumneata crezi ca parintele Arsenie este mort?”. Sora mea nu stia ce sa creada, statea derutata. “Eu (continua fetita) atata iti spun, ca e viu. Dar sa-ti spun altceva: Daca te uiti in casa, il vezi?”. – “Nu, nu il vad”. “Dar daca merg prin casa, auzi si tu pasii lui insotindu-ma?”. – “Nu, nu ii aud, dar eu sunt o pacatoasa, iar tu esti un copil curat. Tu poate poti sa-l vezi si sa-l auzi, dar eu nu”. “Daca tu nu il vezi si nu il auzi, atunci sa nu mai spui la nimeni ceea ce am spus eu, ca n-am sa recunosc la nimeni nimic”.
Am vazut o femeie care isi pierduse un copil si s-a dus la mormantul parintelui Arsenie sa se roage. Mai mare ii era disperarea decat credinta si se intreba: “Ce poate sa faca un mormant? Caci vad ca este un mormant ca oricare altul”. Si, deodata, a cazut in genunchi (pesemne ca i s-a aratat parintele) si a strigat: “Parinte, nu am stiut cine esti! Parinte, te rog, ajuta-ma!”. Credinta a cuprins-o chiar in acele clipe si sufletul ei s-a luminat, iar buzele au eliberat in cuvinte suferinta ei de mama.
Dar aceste lucruri, desi se stiu, nu le spune nimeni. Oare de ce nu se spun lucrurile acestea? Sunt niste lucruri adevarate. “
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
În trecut au fost oameni care au muncit sau au călătorit în condiţii foarte grele, o viaţă întreagă pentru a avea privilegiul de a fi primiţi la un Sfânt. Şi unii au trebuit să plătească cu pierderea familiei, a sănătăţii, a fericirii limitate, a unui braţ sau chiar a vieţii. Şi au plătit. Ei au vrut s-o facă. Oare erau nebuni toţi? Iar acum avem privilegiul de a ajunge uşor la ei, doar să vrem (de fapt, şi ei ne cheamă tainic). Cum spunea Padre Pio: “Nu plângeţi c-o să mor. În viaţă fiind, voi trebuia să mă căutaţi şi să mă aşteptaţi. După moartea mea însă n-o să trebuiască să mă mai aşteptaţi pentru că voi fi permanent la dispoziţia (accesibil) tuturor.” Fie că vrem, fie că nu, tot va trebui să facem acestă călătorie. De ce să n-o facem acum, când e simplu? Dacă totuşi nu pot ajunge (din motive reale de timp, probleme, boală, bătrâneţe etc), atunci să-mi doresc sincer şi să mă rog (Sfinţii mă vor simţi) să ajung cândva şi să merg ACUM cu gândul acolo, la faţa locului (şi e ca şi cum aş fi fost acolo).
-
- Ştergere comentariu
Pr Arsenie Boca:
"Veniti la mine, va dau sfat, dar voi asteptati si minuni. Sa stiti ca mai mult o sa va ajut dupa ce voi pleca la Domnul, decat acum."
-
- Ştergere comentariu
Sri Ramakrishna:
"Toate religiile sunt cai care duc la Acelasi Dumnezeu, dar nu sunt Dumnezeu."
- Comentariu publicat de Bdi pe Decembrie 9, 2010 la 10:22am
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Intelesul Pelerinajului spiritual:
http://basilicatravel.ro/index.php/intelesul-pelerinajului/intelesu...
-
- Ştergere comentariu
http://www.amazon.fr/P%C3%A8lerin-Compostelle-Paulo-Coelho/dp/22531...
http://www.evene.fr/livres/livre/paulo-coelho-le-pelerin-de-compost...
http://www.2dix.com/view/view.php?urllink=http%3A%2F%2Fwww.rambling... coelho the pilgrimage book
http://www.2dix.com/pdf-2011/paulo-coelho-the-pilgrimage-book-pdf.php
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Guru Ram Dass Sikh
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
.......................
mijlocirea Sfintilor
Tu ai voit sã vii în bratele sale (Sf Anton de Padova) pentru cã el Ti-a ascultat cuvântul si l-a împlinit cu fidelitate. În acea clipã Tu i-ai dãruit atâtea comori ceresti, încât o viatã întreagã a putut împãrti si altora din ele.
Moartea
Sf Teodora: Deodată, fără de veste, a sosit şl moartea, răcnind ca un leu. Chipul aceleia era înfricoşat Asemănarea ei era în o slabă formă omenească, cu trup fioros, alcătuit numai din oase omeneşti înşirate. Ea purta felurite unelte de muncire: săbii, săgeţi, suliţe, bardă, coasă, secure, ţepuşi, pilă, seceră, teslă, undiţă şi alte felurite unelte neştiute şi necunoscute de mine. Acelea vâzându-le smeritul, necăjitul şi mult truditul meu suflet, s-a cutremurat de frică. Sfinţii îngeri, privind, au zis morţii: „De ce zăboveşti? Eliberează sufletul acesta din legăturile trupeşti. Dezleagă-l degrab şi cu uşurinţă, pentru că nu are multă greutate de păcate”.
Apropiindu-se moartea de mine, a luat un ciocănaş cu care a deznodat vinele şi cele 20 de unghii de la mâini şi picioare, apoi toate încheieturile degetelor, braţelor şi picioarelor mele, după care au rămas moarte, încât nu le mai puteam mişca deloc. După aceea luând o teslă, m-a lovit peste gât, tăindu-mi-l, după care nu mi-am mai putut mişca nici capul, de parcă nu mai era al meu. Atunci sufletul era în inimă, şi numai mintea le mai nălucea şi cugeta pe toate. Apoi umplând un pahar cu oarecare amestec, pe care ducându-mi-l la gură, m-a silit a-l bea tot. Vai, Doamne? Şi atâta de amară era băutura aceea, încât nemaiputând suferi, sufletul meu s-a scuturat şi a ieşit din trup, smulgându-se cu sila. Atunci îngerii purtători de lumină l-au luat în mâinile lor. Privind eu înapoi, am văzut trupul meu zăcând pe pat: mort, fără suflet în el, nesimţitor şi nemişcat. Şi precum cineva îşi dezbracă haina învechită şi ruptă, aruncând-o încolo de pe sine, aşa şi eu priveam la trupul meu mort, de care mă dezbrăcasem ca de-o haină veche şi de care lucru mă minunam mult!”
http://www.aparatorul.md/marturia-sfintei-teodora-despre-trecerea-p...
Atunci arapii aceia văzând faptele mele cele bune, scrâşneau cu dinţii lor asupra mea, vrând să mă răpească din mâinile Sfinţilor îngeri şi să mă arunce în fundul iadului lor. Dar s-a arătat fară de veste Cuviosul Părintele nostru Vasile (cel Nou), vorbind oarece cu îngerii lui Dumnezeu.
Părintele nostru Vasile ţinând în mâinile sale ceva minunat, un fel de sicriaş cu daruri duhovniceşti în chip de bani de aur, l-a dat îngerilor luminaţi, zicând: „Poftiţi, domnii mei! Acest suflet mi-a slujit mie cu bună credinţă, odihnindu-mi bătrâneţile mele. Eu m-am rugat lui Dumnezeu pentru dânsul şl El mi 1-a dăruit… Când veţi trece prin Vămile Văzduhului şi vor începe duhurile cete viclene a strâmtora pe acest suflet, sa-l răscumpăraţi cu acestea de datoriile lui. Eu, cu Darul lui Dumnezeu, sunt bogat duhovniceşte, adunându-mi comoară mare în cer, din ostenelile, suferinţele şi sudorile mele. Dăruiesc, deci, sicriaşul acesta pentru răscumpărarea sufletului acestuia, ce mi-a slujit cu mult devotament”. Acestea zicând, le-a dat sicriaşul şi s-a dus. Văzând acestea viclenii draci, au rămas uimiţi, şi ridicând glasuri de plângere, s-au făcut nevăzuţi.
Fugind arapii aceia, a venit iarăşi plăcutul lui Dumnezeu Vasile, aducând împreună cu el mai multe vase cu untdelemn curat şi cu mir de mult preţ, sfinţit, pe care le ţineau în mâini nişte tineri frumoşi.
Sfântul Vasile a poruncit să le despecetluiască (destupe) şi să le toarne toate peste mine. După turnarea sfântului untdelemn şi mir peste mine, m-am umplut de o mireasmă duhovnicească, minunată şi cerească. Atunci am văzut că m-am curăţit toată. Faţa sufletului meu s-a făcut strălucită şi luminată, prea frumoasă şi plină de veselie Dumnezeiască. Apoi Cuviosul Vasile a zis iarăşi îngerilor care mergeau împreună cu mine:
„Domnii mei! După ce veţi săvârşi toate cele ce se cuvin cu sufletul acesta, după rânduială, să-l duceţi în locaşul meu ceresc, cel gătit mie de la Domnul Dumnezeu, ca să petreacă acolo”. Acestea zicând, s-a făcut nevăzut; iar Sfinţii îngeri zburând în văzduh, m-au dus în sus spre răsărit.-
- Ştergere comentariu
“Pentru o persoana care sufera, fie in trup fie in suflet, as face orice in fata lui Dumnezeu ca sa o vad eliberata de relele sale. Cu drag as lua asupra mea suferintele sale, cedadu-i roadele ei, daca Dumnezeu mi-ar permite acest lucru…” (Padre Pio)
Fericite Padre Pio din Pietrelcina, tu ai participat pe deplin la programul de salvare al lui Dumnezeu oferind suferintele tale pentru dezlegarea pacatosilor din lanturile satanei, roaga-te ca cei necredinciosi sa se converteasca, pacatosii sa se caiasca din strafundul sufletului lor, cei lincezi sa-si reinvigoreze viata crestina si cei drepti sa persevereze pe calea mantuirii.
“Daca lumea ar putea vedea frumusetea unui suflet in plinatatea harului, toti pacatosii si necredinciosii s-ar converti imediat.” (Padre Pio)
“Daca mi-ar fi permis, as dori sa obtin de la Dumnezeu un singur lucru; as dori daca mi-ar spune: “Mergi in Paradis”, sa pot spune: “Doamne, nu ma lasa sa intru in Paradis pana cand si ultima persoana aflata sub raspunderea mea sacerdotala nu a intrat inaintea mea .“ (Padre Pio)
“O Doamne, te rog sa trimiti peste mine pedepsele pregatite pentru sufletele din Purgator; inmulteste-le asupra mea pana cand mantuiesti si salvezi pacatosii si eliberezi cat mai curand sufletele din Purgatoriu.” (Padre Pio)
„Bucură-te, că nu îmbrăcămintea ci trupul tău ne-ai lăsat nouă;
Bucură-te, că trupul tău ne-ai lăsat nouă ca un adăpost sfințit;
Bucură-te, că, întâmpinând moaștele tale, săltăm cu duhul;
Bucură-te, că, sărutându-le, luăm binecuvântare;
Bucură-te, că atingându-le, ne umplem de sfințenie;
Bucură-te, că, apropiindu-ne de dânsele, de boli ne tămăduim;
Bucură-te, că, închinându-ne lor, din primejdii ne izbăvim;
Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!”
(Acatistul Sf Dimitrie Basarabov)
-
- Ştergere comentariu
Sa ne reamintim ce reprezinta Moastele sfintilor si puterea lor. Pentru aceasta, iata un interviu cu Parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa:
– Sfintele moaste sunt cinstite cu mare evlavie de romanii credinciosi. De ce? Pentru ca asa au fost invatati sau pentru ca simt ca le sunt de ajutor?
– Imi aduc aminte ca inainte de a fi arestat, in timpul comunistilor, moastele erau mai putin cautate de credinciosi decat astazi. Moastele sunt corpuri neputrezite ale sfintilor. Aici e o intreaga teorie despre neputrezirea trupurilor. Dumnezeu inzestreaza cu un anumit dar, chiar si dupa moarte, persoanele care au o viata spirituala inalta. Dar nu insist in privinta aceasta. Vreau doar sa spun ca exista o relatie stransa intre sufletul sfantului si moastele pe care le veneram. Este bine sa le cinstim. Neindoios ca aceasta sete de veneratie a moastelor tine si de o anumita relatie care se stabileste intre credinciosul care se roaga sfantului si sfantul respectiv. Sunt convins ca fiecare credincios isi da seama ca nu moastele in sine aduc vindecari, sau consolari, ori scapari de necazuri, ci sfantul, prin harul pe care Dumnezeu i l-a dat, poate sa opereze prin acele particele de moaste. Daca exista persoane care cred ca moastele fac bine, nu Dumnezeu Insusi, inseamna ca au cazut intr-un exces, foarte aproape de idolatrie.
– Daca sfantul lucreaza prin harul capatat de la Dumnezeu, si nu prin moaste sau prin icoana – numita in popor „facatoare de minuni” -, n-ar fi mai bine sa ne rugam direct sfantului, fara sa mai mergem dinaintea moastelor si icoanelor? – Sunt oameni care fac si lucrul asta. In primul rand, conteaza rugaciunea, dar este de folos si contactul cu sfintele moaste sau cu icoanele. Pentru ca omul are nevoie de anumite trepte pentru ridicarea in viata sa spirituala. Relatia cu sfantul se stabileste mai bine asa, in mod personal. Parintele Staniloae se intreba: „Cum se face ca un milion de oameni se roaga unui sfant, iar sfantul le raspunde tuturor?”. Explicatia este ca sfintii primesc de la Dumnezeu darul de a asculta in acelasi timp un milion de rugaciuni, de a face distinctia si de a le da ajutor tuturor. Prezenta moastelor este, insa, pentru cei mai multi, certitudinea ca minunea este posibila. Atata vreme cat vezi trupul neputrezit al unui sfant, inseamna ca acela poate sa te ajute. Am constatat ca, indiferent daca esti credincios sau ateu, nevoia de miracol este la fel de mare. In Occident, vrajitoarele si ghicitoarele sunt la mare cautare. Este o ratacire pentru noi, oamenii, nascocita de diavol, pentru a satisface setea noastra de miracol. Probabil ca si aici, in tara, sunt oameni care merg la moaste, dar si la vrajitoare. Este un amestec neingaduit.
– Parinte, dar daca oamenii sunt atasati de moastele sfintilor, de ce majoritatea dau buzna sa se inchine dinaintea moastelor doar la hramuri? E mai mare harul sfantului atunci? – Nu, dar noi ne legam de anumite date, de aniversari si comemorari. Oamenii cred ca atunci puterea sfantului creste. Si cred ca au dreptate pana la urma, caci nadejdea si credinta oamenilor e mai mare atunci si sfantul raspunde altfel. Cand eram profesor la Seminar, studentii si elevii faceau de garda la sfintele moaste din biserica noastra, pentru a pastra ordinea celor care doreau sa se inchine la ele. Intr-una din zile, un baiat care facea de garda, foarte destept si curat, pe care il consideram cu multa credinta, a venit la mine si mi-a spus: „Parinte, acuma cred”. Asistase la o minune: o femeie paralizata a fost vindecata de Sfantul Dumitru. Deci, minunea este facuta nu numai pentru cel vindecat, ci si pentru cei care sunt de fata. Apoi, rugaciunea comuna, care se face la o astfel de praznuire, este mai ascultata de Dumnezeu decat cea individuala, pentru ca se creeaza o emulatie spirituala in care sufletul este mai adanc implicat. Si sigur ca raspunsul este pe masura credintei noastre. Oamenii se aduna si se incurajeaza in spirit, fara sa stie, pentru credinta, pentru venerarea moastelor. Important este insa ca oamenii sa nu-si faca idol. Sa nu uite ca dincolo de moaste este Sfantul si, mai ales, este Dumnezeu, care ii da putere sfantului si care face ca minunea sa se realizeze. Se stie ca acolo unde credinta se bazeaza exclusiv pe minuni, nu este credinta tare. Dar de multe ori, printr-o minune, se realizeaza convertiri, unele chiar dramatice.
– Cum realizam ca suntem dinaintea unor moaste? – Moastele sunt consacrate de Biserica, asta e garantia. Vindecarile sau intoarcerea la credinta sunt consecinte ale acestui fapt, ca moastele sunt consacrate de Biserica.
– Dar daca ne aflam in fata ramasitelor pamantesti, neputrezite, binemirositoare si chiar facatoare de minuni ale unui om care inca nu a fost canonizat de Biserica?… Cum se intampla cu trupul Parintelui Ilie Lacatusu din Giulesti, care are toate semnele sfintelor moaste, dar Parintele nu e canonizat. Sunt sfinte moaste sau nu?
– Sunt moaste daca sunt implinite toate canoanele si fac minuni. Insa constatarea Bisericii este importanta si ea vine prudenta, dupa ce se verifica toate semnele. Nu e rau ca se intampla astfel.
– Parintele Iustin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda – Neamt, a atras atentia ca tara este plina de sfinte moaste nerecunoscute de Biserica. Si spune Sfintia Sa ca si din aceasta pricina ne bate Dumnezeu. Parintele Iustin a aratat ca in gropile comune unde au fost depuse trupurile detinutilor politici morti pentru credinta in Cristos, asa cum este cea din Rapa Robilor de la Aiud, sunt sfinte moaste. De altfel, Parintele Iustin a luat de acolo mai multe ramasite pamantesti si le-a depus intr-o racla in biserica manastirii. Cum ne raportam la aceste ramasite pamantesti ale unor oameni martirizati pentru credinta lor? – Ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane nu au curaj sa declare ca ramasitele pamantesti ale fostilor detinuti politici ucisi pentru Cristos in temnita sunt moaste. De altfel, la Patriarhie au fost depuse mai multe dosare de canonizare, cum e cel al Parintelui Ilie Lacatusu, despre care eu cred cu tarie ca este sfant, sau cel al lui Valeriu Gafencu. Si Sinodul nu s-a pronuntat. In majoritate, fostii detinuti politici au fost legionari, si ierarhii se tem ca gestul lor sa nu fie interpretat politic. Trebuie sa ne raportam cu intelepciune si cu atentie. Daca Dumnezeu vrea, prin sfinti, chiar necunoscuti sau nerecunoscuti de noi, ne poate face bine.
– Am constatat ca in Bucuresti sunt multe biserici care au moaste de la acelasi sfant. Cum se intampla ca din trupul unui sfant sa ajunga moaste la mai multe biserici? – In general, cei care au in grija trupul unui sfant, in momentul in care o biserica solicita o particica, dau. Si se intampla ca preotii, cand afla ca la cutare biserica s-au adus sfinte moaste ale unui anume sfant, sa incerce sa obtina si ei particele. Unele moaste au fost cumparate si depuse in anumite biserici. Dar daca trupul intreg ramane neputrezit, in general este pastrat astfel. Trupul Sfantului Nectarie a fost neputrezit timp de 20 de ani, dupa care carnea a disparut si a ramas numai scheletul. Cei care il aveau in grija au inceput sa dea particele. Putrezirea lui a starnit unele deceptii, sunt persoane care s-au gandit ca Dumnezeu nu a lasat sfintenia in el. Preotii au stabilit insa ca Dumnezeu a lasat asa ca particele din Sfantul Nectarie sa mearga in toata lumea, iar prin puterea divina sa faca minuni.
– Nu exista pericolul sa se faca un comert cu moaste? – Ei, si sfintii sunt supusi unui risc, unor obiceiuri ale noastre… (zambeste). Eu ma gandesc ca poate sfantul s-a rugat la Dumnezeu sa ajunga, chiar si cumparat pe bucatele, in anumite locuri unde oamenii au mai multa nevoie de el.
– Cineva din afara ortodoxiei ar putea considera un ritual barbar aceasta impartire a trupurilor unor morti, chiar daca sunt sfinti… – Daca trupul ramane intr-un singur loc, se restrang posibilitatile pentru ca o mare masa de oameni sa aiba parte de lucruri minunate, de ajutor si mangaiere. Nu toata lumea poate calatori sa se roage la racla cu sfintele moaste ale unui sfant anume, care i-ar putea fi de ajutor.
– In multe biserici din Bucuresti sunt cinstite, aproape la fel de mult ca sfintele moaste, bucatele din straiele purtate de vreun sfant…
– Este o greseala. Nu vreau sa spun ca hainele acelea n-au impregnate in ele o anumita putere divina, dar nu sunt ca moastele. Nu cred ca ele pot vindeca. Cel mult, il ajuta pe om sa aiba o legatura mai buna cu sfantul respectiv si cu Dumnezeu.
– O biserica, adica o cladire, nu o comunitate de credinciosi, este mai buna, mai puternica, mai de folos oamenilor daca adaposteste sfinte moaste? – Sfantul lucreaza in sensul acesta: oamenii insisi sunt stimulati sa vina la biserica si sa creada. Dar toate bisericile sunt pline de har, iar Dumnezeu este pretutindeni, nu numai unde sunt moaste. Nu toti sfintii devin moaste. Dumnezeu lucreaza prin diverse haruri pe care le pune in anumiti oameni. Moastele sunt numai un fel de manifestare a divinitatii.
– Sfintia Voastra va amintiti mari minuni care au impresionat mase de oameni in Romania? – Minuni au fost multe, cum e si aceea cu elevul meu, despre care v-am spus, dar nu se face publicitate si este mai bine asa. Sa nu fie un fel de orgoliu al bisericilor care au sfinte moaste si unde se intampla minuni. Daca e publicitatea prea mare si vanzoleala prea multa, nu e bine.
– Sfintiei Voastre vi s-a intamplat vreo minune? – Da. Odata, prin anul 1972 sau ‘73, am fost cu elevii mei de la Seminar la Biserica Sfantul Gheorghe, unde este depusa mana Sfantului Nicolae. Dupa ce am trecut toti si ne-am inchinat in fata raclei, mana sfantului a inceput sa raspandeasca adiere de buna mireasma. Pana atunci nu mirosea si am socotit asta ca un semn din partea sfantului. Poate ca-mi prevestea ce mi se va intampla sau poate ca era bucuria sfantului ca elevii aceia erau potriviti sa fie buni preoti.
– La finalul acestui interviu, pentru care va multumesc, sa ajungem la o concluzie: ce trebuie sa stie un crestin ortodox despre cinstirea sfintelor moaste si despre inchinarea la icoane? – Toate sunt trepte, doar trepte in urcusul catre Dumnezeu. Crestinul nu trebuie sa se limiteze la rugaciunea dinaintea moastelor ori chiar la rugaciunea catre sfantul invocat. Crestinul sa fie constient ca Dumnezeu Insusi lucreaza prin sfinti si raspunde rugaciunilor facute la icoane sau la moaste. Altminteri, va fi foarte aproape de idolatrie. Pericolul e foarte mare, mai ales pentru oamenii care sunt adanc credinciosi, dar nu au o baza a intelegerii lui Dumnezeu.
Revenind la tilul articolului, consider ca daca va aflati intr-o tara preponderant catolica si acolo stiti ca exista lacasuri ale lor cu MOASTE ale unor SFINTI recunoscuti de ORTODOXIE, cum ar fi Sfantul Nicolae, sa mergeti sa le sarutati. Evident, fara a mai saruta si ce statuete au ei pe acolo si fara a participa la slujba. Acesta nu este ecumenism, impotriva caruia cititorii acestui blog stiu foarte bine ca lupt. Dar moastele sunt moaste si noi la ele mergem, indiferent unde s-ar afla ele.
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Moaste, igiena si sfintenie
Developed by ActiveSoftIti vine greu sa-ti pui buzele pe o bucata de craniu galbena si lustruita, care se iveste prin ferestruica vreunei racle din cine stie ce biserica, pentru ca iti imaginezi tot felul de lucruri. Vezi, de exemplu, in fata ochilor portretul ipotetic al celui mort. Il vezi intins pe nasalie, iti imaginezi ca el s-a descompus treptat si ca tot ce a mai ramas e teasta pe care o privesti. Nu te poti impiedica sa nu-ti pui problema si din perspectiva sanitara: cat de igienic poate fi sa saruti niste oase pe care cu siguranta nimeni nu le-a dezinfectat vreodata?
Raspunsul pe care orice teolog si orice crestin ti-l dau la aceasta intrebare este acela ca acolo unde e sfintenie, nu e boala (valabil si in cazul sarutarii icoanelor sau al impartasirii cu aceeasi lingurita). Daca nu poti accepta acest raspuns, inseamna ca deschidem alte discutii, legate de sfintenia unor moaste sau unor icoane, respectiv de transformarea reala a painii si a vinului in Trupul si Sangele lui Hristos, in Sfanta Impartasanie. Acest demers este, insa, imposibil in limitele unui simplu articol.
Noi credem ca anumiti crestini au fost rasplatiti de Dumnezeu pentru viata si faptele lor, asa incat dupa moarte ramasitele lor trupesti se fac purtatoarele unor binefaceri materiale si spirituale pentru cei vii.
Credinciosii isi exprima deseori evlavia fata de Dumnezeu si sfintii Lui inchinandu-se la icoane si sarutand moaste, impartasindu-se, astfel, de aceste binefaceri. Desigur, inchinarea in sine este un lucru dificil, pentru ca presupune infrangerea unui orgoliu launtric, care il impiedica pe om sa recunoasca meritele unui sfant sau maretia lui Dumnezeu. Daca se mai adauga si sila tematoare de a pune buzele pe oasele sfantului, atunci inchinarea devine aproape imposibila. Pe de alta parte, inchinarea devine inautentica si atunci cand este rezultatul unei simple „vanatori“ de har vindecator. Facuta, insa, in incredintarea simpla si calda a faptului ca Dumnezeu lucreaza si prin sfintii Lui, inchinarea este un foarte firesc gest tamaduitor de suflete si poate de trupuri, departe de orice suspiciune de imbolnavire. Este o chestiune de CREDINTA, pur si simplu.
Desigur, credinta nu este oarba! Nicaieri in Biblie sau in invataturile Bisericii Ortodoxe nu scrie: „Crede si nu cerceta!“. Expresia aceasta prosteasca este o inventie atribuita Bisericii de catre inamicii ei si nu are nici o relevanta in viata unui credincios. Orice bun crestin poate cerceta si poate intreba (Sf. Parinti spuneau ca „cel ce vrea sa se mantuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca“), iar in cazul moastelor, cercetarea inseamna a simti tu insuti binefacerile lor. Chiar si o apropiere neincrezatoare de oasele unui sfant poate da rod; cata vreme noi facem un pas, Dumnezeu face zece. Totul se rezuma la a face acest pas, lasand deschisa portita, in ciuda indoielii sau a retinerii.
Nu poti invata inchinarea despicand firul in patru la vreo sueta, dupa cum nu poti invata sa inoti dand din maini in aer, pe mal. La un moment dat, trebuie sa intri in biserica, respectiv sa te arunci in apa. Daca vrei, desigur. Parintii Bisericii spun ca iadul nu este facut pentru cei pe care nu-i vrea Dumnezeu (pentru ca Dumnezeu ii vrea pe toti, dar nu-i obliga), ci pentru aceia care nu-L vor pe Dumnezeu. Poti alege, asadar...Cristian TABARALumea Credintei, anul II, nr 4(9)
-
Niciun comentariu:
Comentariile noi nu sunt permise.