De vazut in 3D (proiectie speciala cu ochelari), deosebit !
http://www.avatarmovie.com/
http://www.cinemagia.ro/filme/avatar-17818/
http://www.cinemagia.ro/filme/avatar-17818/trailers/
http://www.cinemagia.ro/trailer/avatar-4331/
Despre Zeiţa Gaia
Fiecare (sub) sistem este un organism relativ autonom şi în acelaşi timp este o componentă a unui organism mai mare; este un „holon”, utilizând termenul lui Arthur Koestler, care manifestă atât proprietăţile independente ale întregilor, cât şi proprietăţile dependente ale părţilor. Astfel, caracterul omniprezent al ordinii în Univers capătă un nou înţeles: ordinea la un nivel al sistemului este consecinţa autoorganizarii la un nivel superior, mai cuprinzător.
Prin contrast, majoritatea sistemelor vii prezintă sisteme de organizare cu mai multe niveluri, caracterizate prin numeroase trasee complexe şi neliniare, trasee de-a lungul cărora semnalele informaţionale şi tranzacţionale se propagă între toate nivelurile, atât în sens ascendent, cât şi în sens descendent. La fel cum un arbore se hrăneşte atât prin intermediul rădăcinilor sale, cât şi prin intermediul frunzelor sale, fluxul energetic într-un arbore de sistem parcurge ambele sensuri, nici unul din punctele terminus nedominându-l pe celălalt şi toate nivelurile acţionând într-o armonie interdependentă pentru a sprijini funcţionarea întregului.
Cel mai important aspect al ordinii stratificate existente în natură nu este transferul controlului, ci organizarea complexităţii. Diversele niveluri ale sistemului sunt niveluri stabile, prezentând complexităţi diferite, iar acest lucru face posibilă utilizarea de descrieri diferite pentru fiecare nivel. Totuşi, orice nivel analizat este de fapt nivelul atenţiei observatorului. Noua viziune a fizicii subatomice pare, de asemenea, să fie valabilă pentru studiul materiei vii: modelele de materie obţinute prin observaţie sunt reflectări ale modelelor mentale.
Conceptul de ordine stratificată oferă, de asemenea, perspectiva adecvată asupra fenomenului morţii. Autoreînnoirea – descompunerea şi construirea structurilor în cadrul unor cicluri continue – reprezintă un aspect esenţial al sistemelor vii. Dar structurile care sunt înlocuite în mod continuu, sunt ele însele organisme vii. Din punctul lor de vedere, autoreînnoirea sistemului mai mare care le cuprinde este propriul lor ciclu de viaţă şi moarte. Prin urmare, viaţa şi moartea apar acum ca reprezentând un aspect central al autoorganizării, ca reprezentând însăşi esenţa vieţii. Într-adevăr, toate sistemele vii din jurul nostru se reînnoiesc în continuu, iar acest lucru înseamnă, de asemenea, că toate lucrurile din jurul nostru mor tot timpul. Dar, pentru fiecare organism care moare se naşte alt organism. Astfel, moartea nu reprezintă opusul vieţii, ci un aspect esenţial al ei. Lucru transmis demult prin miturile viaţă-moarte/viaţa după moarte/lumea de dincolo/reînviere/regenerare/eros-thanatos. Ştiinţa ar putea avansa mai repede dacă ar lua în serios cunoaşterea transmisă prin mituri.
Chiar dacă moartea este un aspect central al vieţii, nu toate organismele mor. Organismele simple, compuse dintr-o singură celulă, ca, de exemplu, bacteriile şi amibele, se reproduc prin diviziune celulară şi făcând acest lucru trăiesc pur şi simplu în proprii lor descendenţi. Bacteriile din zilele noastre sunt în fond aceleaşi bacterii care au populat globul cu miliarde de ani în urmă, dar care s-au divizat într-un număr incomensurabil de organisme. În plus, sunt virtual nemuritoare, chiar individual, reuşindu-se resuscitarea unor spori bacterieni adormiţi acum peste 30 000 de ani în gheţurile Antarcticii! De curând, s-a reuşit reactivarea unor asemenea spori, dar vechi de milioane de ani, prinşi în chihlimbar fosil şi a unora vechi de 260 milioane de ani! prinse în sarea dintr-o salină din SUA care fusese un lac sărat, ce s-a evaporat. Acest tip de viaţă fără moarte a fost singurul tip de viaţă pe durata primelor 2/3 ale istoriei evoluţiei vieţii pe Terra (4,5 miliarde de ani). În acest uriaş interval de timp nu a existat nici îmbătrânire şi nici moarte, dar nu a existat nici prea multă diversitate – nici un fel de forme de viaţă aflate pe trepte superioare ale evoluţiei şi nici un fel de conştiinţă de sine. Apoi, cu aproape 1 miliard de ani în urmă, evoluţia vieţii a cunoscut o accelerare extraordinară şi a generat o mare varietate de forme. Pentru a face acest lucru, viaţa a trebuit să inventeze sexul şi moartea. Fără sex nu ar fi putut exista diversitatea, iar fără moarte nu ar fi putut exista individualitatea. De atunci, organismele superioare îmbătrânesc şi mor, iar indivizii îşi împreunează („a împreuna”= a pune la un loc, deci limba exprimă de mult realitatea genetică, descoperită în vremurile noastre de Gregor Mendel, Morgan, Watson şi Crick etc Miturile Kaballei spun de mult să fim atenţi la realităţile şi capcanele lingvistice) cromozomii în procesul de reproducere pe cale sexuală, generând astfel o enormă diversitate genetică, diversitate care a accelerat evoluţia de mii de ori.
Sistemele stratificate au evoluat împreună cu aceste forme superioare de viaţă, sisteme care se reînnoiesc la toate nivelurile şi care menţin astfel cicluri continue de naştere şi moarte pentru toate organismele care aparţin structurii arborescente. Iar această dezvoltare ne face să ne punem întrebări asupra rolului oamenilor în lumea vie. Deoarece şi noi, oamenii, suntem născuţi şi trebuie să murim, înseamnă acest lucru că suntem părţi componente ale unor sisteme mai mari care se reînnoiesc continuu? Într-adevăr, aceasta pare să fie situaţia. Ca orice alte fiinţe vii, noi aparţinem ecosistemelor şi, de asemenea, formăm propriile noastre sisteme sociale. Finalmente, la un nivel chiar şi mai cuprinzător, există biosfera, ecosistemul întregii noastre planete, ecosistem de care depinde integral supravieţuirea noastră. De obicei, noi nu considerăm aceste sisteme mai mari ca fiind organisme individuale precum plantele, animalele sau oamenii, dar există o nouă ipoteză ştiinţifică care face chiar acest lucru la un nivel accesibil în cel mai înalt grad. Studii detaliate efectuate asupra modalităţilor prin care biosfera pare să regleze compoziţia chimică a aerului, temperatura suprafeţei Pământului, precum şi numeroase alte aspecte ale mediului planetar i-au condus pe chimistul James Lovelock şi pe specialistul în microbiologie Lynn Margulis la ideea că aceste fenomene pot fi înţelese numai în cazul în care planeta ca întreg este considerată ca fiind un singur organism viu. Recunoscând faptul că ipoteza lor reprezintă o renaştere a unui puternic mit străvechi, cei doi oameni de ştiinţă au denumit-o „Ipoteza Gaia” (lansată oficial în anii `60), după numele zeiţei Pământului în mitologia greacă. Printre oamenii de ştiinţă care au avut o contribuţie principală pot fi citaţi: chimiştii Ilya Prigogine (premiul Nobel pt teoria sistemelor disipative în chimie) şi Manfred Eigen, biologii Conrad Waddington şi Paul Weiss, antropologul Gregory Bateson şi specialiştii în teoria sistemelor Erich Jantsch şi Ervin Laszlo. Mitul Zeiţei Geea-Gaia a trecut astfel din forma „mitologică” clasică, într-o nouă formă, ştiinţifică (dar cu acelaşi mesaj). Această ipoteză ştiinţifică a fost prezentată publicului larg, sub forma unui film de desene animate: „Final Fantasy - Spiritele ascunse” (un nou proces de “neomitologie”= evoluţia în forme moderne a miturilor). Ipoteza, deşi recentă, a fost confirmată demult de către Sf. Francisc de Asissi şi de tradiţia toltecă (a se vedea cărţile lui Carlos Castaneda) etc În acelaşi spirit a fost lansat oficial în 1998 (plecând mai ales de la ideea de „Noosferă” a lui Teilhard de Chardin) „Global Consciousness Project al Universităţii Princeton” (idei similare şi în volumul, mult anterior proiectului, „Carantina” – Greg Egan; din nou „neomitologie”). Unul dintre promotorii acestui Proiect este prof. Adrian Pătruţ, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj. Directorul Proiectului este Roger D. Nelson de la Princeton University.
Nu numai că planeta este plină de viaţă, dar pare să fie ea însăşi o fiinţă vie în înţelesul deplin al cuvântului. Întreaga materie vie de pe glob, împreună cu atmosfera, oceanele şi solul formează un sistem complex care prezintă toate modelele caracteristice ale autoorganizării. Acest sistem persistă într-o remarcabilă stare de nonechilibru chimic şi termodinamic şi poate, prin intermediul unei uriaşe diversităţi de procese, să regleze echilibrul planetar astfel încât să se păstreze condiţiile optime pentru evoluţie. Astfel, Pământul este un sistem; el nu numai că funcţionează asemănător unui organism, dar în realitate pare să fie un organism – Gaia, fiinţa vie planetară. Proprietăţile şi activităţile sale nu pot fi prezise prin însumarea părţilor sale componente; fiecare ţesut al său este legat cu celelalte şi toate sunt reciproc interdependente; numeroasele sale trasee de comunicare sunt extrem de complexe şi neliniare; forma sa a evoluat pe parcursul a miliarde de ani şi continuă să evolueze. Aceste observaţii au fost efectuate într-un context ştiinţific, dar ele trec dincolo de graniţele ştiinţei. La fel ca numeroase alte aspecte ale noii paradigme, ele reflectă o profundă conştiinţă ecologică a cărei adevărată natură este spirituală.
Raţiunea şi materia nu se mai prezintă ca două categorii fundamental separate, aşa cum credea Descartes, ci pot fi considerate ca reprezentând aspecte pur şi simplu diferite ale aceluiaşi proces universal. Teoria clasică consideră evoluţia ca mişcare către o stare de echilibru, organismele autoadaptându-se din ce în ce mai bine la mediul lor înconjurător. În conformitate cu viziunea sistemică, evoluţia acţionează departe de echilibru şi are loc prin intermediul interacţiunii dintre adaptare şi creaţie. Mai mult, teoria sistemelor ia în consideraţie faptul că mediul este, el însuşi, un sistem viu capabil de adaptare şi evoluţie. Ca atare, focalizarea se deplasează de la evoluţia unui organism la evoluţia comună a organismului şi mediului. Luarea în consideraţie a unei astfel de adaptări şi evoluţii comune reciproce a fost neglijată în viziunea clasică, care a avut tendinţa de as e concentra supra proceselor liniare, secvenţiale şi de a ignora fenomenele tranzacţionale care se condiţionează reciproc şi se desfăşoară simultan.
În afară de complementaritatea dintre tendinţele de autoafirmare şi cele de integrare, complementaritate care poate fi observată la toate nivelurile sistemelor stratificate din natură, organismele vii manifestă şi alte perechi de fenomene dinamice complementare care reprezintă aspecte esenţiale ale autoorganizării. Unul din acestea, care poate fi descris în mod liber ca autoîntreţinere, include procesele de autoreînnoire, vindecare, homeostază şi adaptare. Celălalt, care pare să reprezinte o tendinţă opusă, dar complementară, este reprezentat de autotransformare şi autotranscendenţă, un fenomen care se exprimă în procesele de învăţare, dezvoltare şi evoluţie. Organismele vii au un potenţial inerent de a se extinde dincolo de propriile lor limite pentru a crea noi structuri şi noi modele de comportare. Această extindere creatoare în noutate, care conduce în timp la o dezvoltare ordonată a complexităţii, pare să reprezinte o proprietate fundamentală a vieţii, o caracteristică de bază a universului care – cel puţin în momentul de faţă – nu are nici o explicaţie. Cu toate acestea, putem explora dinamica şi mecanismele autotranscendenţei în evoluţia indivizilor, speciilor, ecosistemelor, societăţilor, culturilor şi cosmosului.
În concepţia sistemică despre raţiune, mentaţia nu este caracteristică numai organismelor individuale, ci şi sistemelor sociale şi ecologice. Există manifestări mai cuprinzătoare ale raţiunii în raport cu care raţiunile noastre individuale sunt doar subsisteme. Această recunoaştere are implicaţii foarte radicale în ceea ce priveşte interacţiunile noastre cu mediul natural. Dacă separăm fenomenele mentale de sistemele mai ample în care aceste fenomene sunt imanente şi le restrângem la indivizii aparţinând speciei umane, vom considera mediul ca fiind lipsit de raţiune şi vom manifesta tendinţa de a-l exploata . Atitudinile noastre vor fi foarte diferite atunci când vom realiza faptul că mediul nu este numai viu, ci şi raţional, asemenea nouă. Faptul că lumea vie este organizată în structuri multinivel înseamnă că există, de asemenea, şi niveluri ale raţiunii. Gândirea poate fi văzută ca un fenomen de care suntem numai în parte conştienţi în stările obişnuite ale conştiinţei, idee larg răspândită în numeroase culturi nonoccidentale şi recent studiată pe larg de ştiinţa vestică. În ordinea stratificată a naturii, raţiunile indivizilor speciei umane sunt înglobate în raţiunile mai cuprinzătoare ale sistemelor sociale şi ecologice, iar acestea sunt integrate în sistemul mental planetar – raţiunea fiinţei planetare Gaia – care la rândul său trebuie să facă parte dintr-un fel de raţiune cosmică sau universală (a se vedea ilustraţia „Introducere fig 05.jpg”, precum şi explicaţiile din Carlos Castaneda, vol. 4 - „Povestiri despre Putere”, Capitolul „Explicaţia vrăjitorilor”, Subcapitolul „Sfera percepţiei” şi din vol. 7 – „Focul lăuntric”, Capitolul „Spargerea barierei percepţiei”). Cadrul conceptual al noii abordări nu este în nici un caz restricţionat de asocierea acestei raţiuni cosmice cu ideea tradiţională de Dumnezeu. Cum spune creştinismul: „Toate câte sunt, sunt mădulare ale lui Hristos Dumnezeu, iar El este Capul Fiinţei Cosmice. Pentru unirea (conştientizarea stării de unitate a tot ce există) tuturor, Domnului să ne rugăm. Doamne miluieşte!” Să ne amintim de asemenea de mitul Marelui Zeu Vishnu Ce doarme pe Oceanul Universal, iar din ombilicul Său răsare lotusul Universului (lumii). Mit care a fost o prefigurare/a fost transpus în: Arborele (Viţa) Vieţii răsărit din coasta lui Iisus Hristos care doarme pe o parte (în postura de somn lucid, aceeaşi cu cea a lui Vishnu şi Buddha), devenit ulterior arborele lui Ieseu (Isaia), pe zidurile mânăstirilor din Moldova. De asemenea, să ne amintim de Mitul Arborelui Cosmic (sămânţa care cade din cer pe pământ, deci rădăcina este sus, iar coroana jos; după care creşte firesc, de jos înspre sus, deci rădăcina este jos, iar coroana sus – Arborele Dublu etc) existent în mai toate tradiţiile. Şi poate că „testul arborelui” reprezintă o evoluţie/entropizare de tip “neomitologie”= evoluţia în forme moderne a miturilor a acestuia. Şi de Akshara Yantra – paradigma/arhetipul cruciformă a universului, din Vak Yoga – Yoga Logosului. Ori de ceea ce se spune în Acatistul Sf. Cruci: “Tot a venit din Înălţime, avându-Şi Dumnezeirea (Fiul lui Dumnezeu), singur Cuvântul Cel mai înainte de veacuri şi, născându-Se din Fecioara Maică şi lumii arătându-Se om smerit (Fiul Omului – Omul Perfect) şi Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui: … Bucură-te, Cinstită Cruce, uşa tainelor; / Bucură-te, prin care se revarsă râuri Dumnezeieşti; / … Bucură-te, Copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioşii; / Bucură-te, Lemn de prooroci grăit a fi pe Pământ sădit;…”
Notă: Pentru corectitudine, mărturisim cu gratitudine, că o serie de idei despre teoria sistemelor, medicină-terapie-boală şi despre mişcarea feministă le-am preluat din lucrările fizicianului Fritjof Capra: „Taofizica”, „Conexiuni ascunse”, „Înţelepciune neobişnuită: Dialoguri cu oameni remarcabili” şi „Punctul de cotitură - Turning point” (Bucureşti: Editura Tehnică, 2004). De asemenea o serie de idei cu privire la conexiunea dintre ştiinţă/fizică şi mistică au fost preluate din volumul „Universul holografic” al lui Michael Talbot (Editura Cartea Daath, 2004). În special din subcapitolele: „Ţinutul lui nicăieri” şi „Universul omnijectiv”. Michael Talbot fiind un foarte talentat promotor al ideilor marelui fizician David Bohm. La acestea ne-am permis cu toată deferenţa cuvenită să adăugăm o serie de completări şi comentarii, să le zicem „personale”.
V. si:
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/atoate-stapina-dumnezeu-dupa
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/acoperamintul-maicii-domnului
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/haina-divina-conexiuni-la
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/pistis-sophia
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/intelepciunea-divina
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/aparitiile-marianice
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/despre-iubire-maica-domnului
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/despre-viitor-iubire-si-mama
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/mama-gaia-si-conexiune-cu
http://altmarius.ning.com/photo/album/show?id=3496555%3AAlbum%3A24910&commentId=3496555%3AComment%3A29265
si
filmul (intreg ! cca 1h30 min) de d.a.3D din linkul de mai jos [copy+paste]
http://www.anime-movie-site.com/Final-Fantasy-The-Spirits-Within
sau:
http://watch-movies.ro/movie/final_fantasy:_the_spirits_within_(2001)
Gaia.doc
...................
- Comentariu publicat de Bdi pe Decembrie 30, 2009 la 6:53pm
- Ştergere comentariu
De vazut conex si filmul: "Ceturile din Avalon"
Titlu original: "The Mists of Avalon"; Regia: Uli Edel; Scenariul: Gavin Scott;
Actori: Anjelica Huston .... Vivianne; Julianna Margulies .... Morgaine; Joan Allen .... Morgause; Samantha Mathis .... Gwenwyfar; Caroline Goodall .... Igraine; Michael Vartan .... Lancelot; Freddie Highmore .... Tanarul Arthur.
Tara: Germania / S.U.A. / Cehia
http://www.imdb.com/title/tt0244353/
Vedeti aici:
http://www.aum.ro/video/filme/the-mists-of-avalon---ceturile-din-av...
"...
Nimeni nu cunoaste adevãrata poveste a regelui Arthur din Camelot. Mare parte din lucrurile pe care credeti cã le stiti despre Camelot, Guinevere si Lancelot si vrãjitoarea rea, pe nume Morgaine Le Fey sunt doar minciuni. Eu stiu mai bine, pentru cã eu sunt Morgaine Le Fey, preoteasa de pe insula Avalon, unde s-a nãscut religia strãveche a Zeitei Mame. Totul a început în epoca celor mai mari violente pe care le-a cunoscut Britania. Barbarii saxoni au nãvãlit în tarã, ucigându-i pe crestini si pe supusii Zeitei din Avalon. Dacã un mare conducãtor nu-i unea pe crestini si pe adeptii strãvechii religii, Britania era condamnatã sã cadã în mâinile barbarilor, iar Avalon sã piarã. Pãrintele meu crestin, Gorlois, a luptat neobosit împotriva hoardelor saxone. Pentru Hristos! Pentru Britania!
...
Avalon a dispãrut din lumea muritorilor si numai Glastonbury mai aminteade locul în care fuseserã odatã hotarele lui. Saxonii au cucerit Britania si au fãcut-o tinutul lor. Iar Zeita a fost uitatã sau cel putin asa am crezut multi ani. Fecioarã Maria, Maica lui Dumnezeu, roagã-te pentru mine... Pânã când, în final,mi-am dat seama cã Zeita supravietuise. Nu fusese distrusã, ci Se încarnase sub o altã formã. Poate, într-o zi, generatiile viitoare O vor putea aduce înapoi asa cum am cunoscut-o noi, împreunã cu gloria insulei Avalon.., "
-
Comentariu publicat de Bdi pe Decembrie 30, 2009 la 7:22pm
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
Mama Gaia = Mama Natura = Marea Mama Divina
(Natura, Lumea, Materia, Maya, Iluzia, Prakritti, Biserica-Mama Biserica, Maica Domnului, Atotţiitoarea-Atoateţiitoarea, Stapina tuturor-AtoateStapina, Pistis Sophia, Puterea si Intelepciunea lui Dumnezeu ,...)
nu ia partea nimanui (e nepartinitoare), nici pe a celor buni, nici a celor rai si-i iubeste deopotriva si pe cei drepti si pe cei nedrepti, mentinand echilibrul vietii (si al mortii).
Orice fiinta / entitate feminina e un aspect / manifestare a Ei.
Tot ceea ce exista este o manifestare a Ei.
http://www.scribd.com/doc/17680833/James-Lovelock-Gaia-A-New-Look-a...
-
- Ştergere comentariu
Puteti vedea aici online, insa experienta 3D e incomparabila.
http://www.filmeonline.org/avatar-2009-subtitrare-film-online/
-
- Ştergere comentariu
ADN.doc
http://www.ecolo.org/lovelock/lovebioro.htm
http://www.ecolo.org/lovelock/lovedetro.htm
http://www.aqvarius.ro/om_si_natura/ipoteza_gaia.html
http://www.devadata.ro/product_info.php?products_id=1390004
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/mama-gaia-si-conexiune-cu
http://eclipse.rutgers.edu/goose/about/appendix_b.aspx
http://www.descopera.ro/natura/4666294-pamantul-este-o-planeta-sinu...
http://proortodox.wordpress.com/2010/01/17/noua-zeitate-neopagana-m...
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
- Comentariu publicat de Bdi pe Aprilie 11, 2010 la 5:20pm
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
-
- Ştergere comentariu
You need nothing except impeccability. What really matters is being an impeccable warrior. Your only chance is your impeccability. You must wait without regrets. You must wait without expecting rewards. If you don't act impeccably, if you begin to fret and get impatient and desperate, you'll be cut down mercilessly by the sharpshooters from the unknown.
If, on the other hand, your impeccability and personal power are such that you are capable of fulfilling your task, you will then achieve the promise of power. And what's that promise? you ask. It is a promise that power makes to men as luminous beings. Each warrior has a different fate, so there is no way of telling what that promise will be for you.
You have learned that the backbone of a warrior is to be humble and efficient. You have learned to act without expecting anything in return. Now I tell you that in order to withstand what lies ahead of you beyond this day, you'll need your ultimate forbearance.
A warrior must be always ready. The fate of all of us here has been to know that we are the prisoners of power. No one knows why us in particular, but what a great fortune. We are all alone, that's our condition. We are alone. But to die alone is not to die in loneliness. What a wonderful thing it is to be in this beautiful world! In this marvelous time!
A warrior acknowledges his pain but he doesn't indulge in it. Thus the mood of a warrior who enters into the unknown is not one of sadness; on the contrary, he's joyful because he feels humbled by his great fortune, confident that his spirit is impeccable, and above all, fully aware of his efficiency. A warrior's joyfulness comes from having accepted his fate, and from having truthfully assessed what lies ahead of him.
* * *
I am going to disclose to you a warrior's secret. Perhaps you can call it a warrior's predilection. The life of a warrior cannot possibly be cold and lonely and without feelings because it is based on his affection, his devotion, his dedication to his beloved. And who, you ask, is his beloved? I will show you now.
His love is the world. He embraces this enormous earth. The earth knows that he loves it and it bestows on him its care. That's why his life is filled to the brim and his state, wherever he'll be, will be plentiful. He roams on the paths of his love and, wherever he is, he is complete.
This is the predilection of a warrior. This earth, this world. For a warrior there can be no greater love. Only if one loves this earth with unbending passion can one release one's sadness. A warrior is always joyful because his love is unalterable and his beloved, the earth, embraces him and bestows upon him inconceivable gifts. The sadness belongs only to those who hate the very thing that gives shelter to their beings.
This lovely being, which is alive to its last recesses and understands every feeling, soothed me, it cured me of my pains, and finally when I had fully understood my love for it, it taught me freedom.
Listen to that dog's barking. That is the way my beloved earth is helping me now to bring this last point to you. That barking is the saddest thing one can hear.
That dog's barking is the nocturnal voice of a man. It comes from a house in that valley towards the south. A man is shouting through his dog, since they are companion slaves for life, his sadness, his boredom. He's begging his death to come and release him from the dull and dreary chains of his life.
That barking, and the loneliness it creates, speaks of the feelings of men, men for whom an entire life was like one Sunday afternoon, an afternoon which was not altogether miserable, but rather hot and dull and uncomfortable. They sweated and fussed a great deal. They didn't know where to go, or what to do. That afternoon left them only with the memory of petty annoyances and tedium, and then suddenly it was over; it was already night.
The antidote that kills that poison is here; this earth. The sorcerers' explanation cannot at all liberate the spirit. Look at yourself, you have gotten to the sorcerers' explanation, but it doesn't make any difference that you know it. You're more alone than ever, because without an unwavering love for the being that gives you shelter, aloneness is loneliness.
Only the love for this splendorous being can give freedom to a warrior's spirit; and freedom is joy, efficiency, and abandon in the face of any odds.
http://www.prismagems.com/castaneda/donjuan4.html
-
- Ştergere comentariu
http://en.wikipedia.org/wiki/Mother_Goddess
http://en.wikipedia.org/wiki/Mother_Nature
http://en.wikipedia.org/wiki/Pachamama
http://en.wikipedia.org/wiki/Virgin_of_Candelaria
http://www.tribesofcreation.com/pages/songs.html
http://www.youtube.com/watch?v=i9IyQ8qZR00&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=2UfyXs3Vdfg&feature=related
-
- Ştergere comentariu
Prakriti, Maya, Lumea, Materia, Natura, Realitatea etc este un aspect al Mamei Divine (Shakti Devi, Kali...)
V. si:
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/co-generarea-realitatii
-
- Ştergere comentariu
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Abraham Lincoln (1809-1865), a făcut oferta, în anul 1854, ca statul să cumpere o mare parte din teritoriul indian, iar poporului indian i-a fost promisă o rezervaţie.
La această ofertă a primit un răspuns din partea căpeteniei Sealth. Această scrisoare se numără printre cele mai frumoase şi mai profunde gânduri care au fost rostite vreodată despre mediul înconjurător al omului.
Scrisoarea este trimisă tuturor ţărilor lumii, cu prilejul Zilei mondiale a Mediului, 5 iunie, de către UNEP, iar oraşul SEATTLE şi-a primit numele după această căpetenie.
==============================
Când marele şef Alb din Washington îşi trimite glasul că doreşte să cumpere pământul nostru ne cere prea mult.
Cum se poate vinde sau cumpăra asa ceva, cerul şi căldura pământului?Aşa ceva ne este cu totul străin.Noi nu suntem proprietarii prospeţimii aerului şi limpezimii apei.
Fiecare părticică a acestui pământ e sfânt pentru poporul meu.
Fiecare ac strălucitor de pin, fiecare bob de nisip din vadul râului, fiecare mică negură din întunecimea pădurii, sunt sfinte în gândurile şi viaţa poporului meu, suntem parte a pământului şi el e parte din noi. Ierburile mirositoare ne sunt surori.
Cerbul, armăsarul, vulturul cel mare ne sunt fraţi.
Culmile stâncoase, păşunile suculente, trupul învelit în căldură al poney-ului şi omul, toate aparţin aceleiaşi familii.
Această apă strălucitoare ce curge prin torente şi râuri, nu este numai apă, ci şi sângele strămoşilor noştri. Dacă vă vindem pământul, trebuie să ştiţi că e sfânt.
Că fiecare reflectare din lacul limpede vorbeşte despre întâmplări şi amintiri din viaţa poporului meu. Murmurul apei e glasul tatălui-tatălui meu.
Râurile ne sunt fraţi, ne sting setea. Râurile poartă canoele noastre. Ne hrănesc copiii.
Dacă vă vindem pământul, trebuie să vă amintiţi şi să învăţaţi copiii voştri că râurile sunt fraţii noştri şi ai voştri.
De aceea va trebui să oferiţi râului bunătatea pe care nu aţi oferit-o fratelui.
Ştim că omul alb nu ne înţelege.Pentru el un pământ e la fel ca şi oricare altul.
Faţă de pământul-mamă şi fratele-cer se poartă ca faţă de lucruri care se pot cumpăra, prăda, vinde ca vitele sau podoabă strălucitoare.
Lăcomia lui va distruge pământul şi va lăsa în urmă pustiu.
Nu ştiu... Modul nostru de viaţă se deosebeşte de al vostru.
Numai privind la oraşele voastre, pe omul roşu îl dor ochii.
În oraşele omului alb nu există un colţişor de linişte.
Nu există loc în care să se audă deschiderea frunzelor primăvara sau tremuratul aripii musculiţei.
Cea mai mare comoară a omului roşu este aerul.
Omul alb parcă nici nu observă aerul pe care îl respiră. Ca unul care e de multă vreme muribund, e imun la duhoare.
Dacă vă vindem pământul trebuie să vă amintiţi că aerul ne este preţios.
Că aerul îşi împarte spiritul cu întreaga viaţă pe care o întreţine.Vîntul care i-a dat bunicului meu primul suflu va primi şi ultima lui răsuflare.
Dacă vă vindem pământul trebuie să-l păziţi ca pe ceva sfânt.Ca pe un loc în care şi omul alb va putea să inspire aerul îndulcit cu mireasma florilor.
Vom examina oferta voastră de a ne cumpăra pământul.
Dacă vom decide să fim de acord, vă vom pretinde să îndepliniţi următoarea condiţie:
Omul alb va trebui să se poarte faţă de animalele acestui pământ, ca faţă de fraţii săi.
Ce este omul, fără animale?
Dacă animalele ar dispărea omul ar muri de marea însingurare a spiritului.Tot ceea ce li se întâmplă animalelor, curând i se va întâmpla şi omului. În lume totul se leagă.
Va trebui să vă învăţaţi copiii că sub tălpile lor este cenuşa strămoşilor noştri.
Pentru ca să respectaţi pământul, le veţi spune că pământul lor este bogat prin viaţa străbunilor noştri. Va trebui să vă învăţaţi copiii, aşa cum îi învăţăm noi pe ai noştri, că pământul ne e mamă. Ce păţeşte pământul, păţesc şi copiii lui.
Dacă omul scuipă pe pământ, se scuipă pe sine însuşi.
Pământul nu aparţine omului.Omul aparţine pământului.
God is a girl! Dogma music video!
Green Tara Mantra (108 Repetitions)
.........................
